Sistemul de educa\u021bie \u00een Rom\u00e2nia are munroase probleme, este lucru \u0219tiut. Ultimele teste PISA arat\u0103 c\u0103 exist\u0103 deficien\u021be majore \u00een ceea ce prive\u0219te calitatea \u0219i eficien\u021ba educa\u021biei din Rom\u00e2nia. Rezultatele sunt cauzate de programele \u0219colare \u00eenvechite, \u0219coli slab echipate sau mai pu\u021bin \u00eentre\u021binute \u0219i profesori slab preg\u0103ti\u021bi sau nemul\u021bumi\u021bi.\u00a0<\/p>\n\n\n\n
Inegalit\u0103\u021bile sociale semnificative din Rom\u00e2nia se peflect\u0103 \u0219i \u00een domeniul educa\u021biei. Din cauza dezavantajelor etnice <\/strong>(aici \u00een primul r\u00e2nd este vorba despre romi, dar \u0219tim de asemenea c\u0103 elevii maghiari r\u0103m\u00e2n de obicei sub media na\u021bional\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te rezultatele lor la examenele de bacalaureat), economice<\/strong> \u0219i regionale<\/strong>, accesul la educa\u021bie este limitat pentru anumite grupuri, iar \u0219ansele de succes \u0219colar ale acestora se reduc.<\/p>\n\n\n\n Prin urmare, \u021bara are o rat\u0103 ridicat\u0103 de abandon \u0219colar, \u00een special \u00een r\u00e2ndul elevilor dezavantaja\u021bi \u0219i al minorit\u0103\u021bilor etnice. Exist\u0103 multe motive pentru aceast\u0103 situa\u021bie, printre care se num\u0103r\u0103 dificult\u0103\u021bile de \u00eenv\u0103\u021bare, problemele familiale, dificult\u0103\u021bile economice \u0219i sl\u0103biciunile sistemului educa\u021bional.<\/p>\n\n\n\n Nu ajut\u0103 nici faptul c\u0103 sistemul de educa\u021bie este subfinan\u021bat<\/strong>. De\u0219i exist\u0103 o lege care spune c\u0103 6% din PIB ar trebui s\u0103 mearg\u0103 c\u0103tre educa\u021bie, acest lucru nu s-a \u00eent\u00e2mplat practic niciodat\u0103. Iar asta, bine\u00een\u021beles, are un impact asupra salariilor profesorilor, asupra infrastructurii \u0219colare \u0219i asupra achizi\u021bion\u0103rii de echipamente educa\u021bionale.<\/p>\n\n\n\n \u00cen acest articol vom prezenta trei organiza\u021bii educa\u021bionale, \u00eenfiin\u021bate de tineri profesori care \u00ee\u0219i folosesc resursele limitate \u00een lupta lor pentru reforma educa\u021biei \u0219i pentru atenuarea pagubelor existente.<\/p>\n\n\n\n Pedagogia critic\u0103 este o abordare \u00een educa\u021bie care pune accentul pe justi\u021bia social\u0103<\/strong>, pe contestarea structurilor de putere<\/strong> \u0219i pe dezvoltarea g\u00e2ndirii critice<\/strong>. Importan\u021ba ei const\u0103 \u00een faptul c\u0103 atrage aten\u021bia asupra inegalit\u0103\u021bilor sociale \u0219i asupra discrimin\u0103rii \u00een sistemele educa\u021bionale, \u0219i \u00eencearc\u0103 totodat\u0103 s\u0103 le elimine.<\/p>\n\n\n\n Pedagogia critic\u0103 le ofer\u0103 elevilor posibilitatea de a g\u00e2ndi \u00een mod critic cu privire la mediul \u00een care tr\u0103iesc, la societate \u0219i la propria situa\u021bie, ajut\u00e2ndu-i astfel s\u0103 devin\u0103 participan\u021bi activi al schimb\u0103rii sociale<\/strong> \u0219i al promov\u0103rii justi\u021biei. \u00cen acest fel, pedagogia critic\u0103 nu urm\u0103re\u0219te doar transferul de cuno\u0219tin\u021be, ci \u0219i dezvoltarea g\u00e2ndirii critice care \u00eei ajut\u0103 pe elevi s\u0103 identifice \u0219i s\u0103 rezolve probleme reale, contribuind astfel la o societate mai dreapt\u0103 \u0219i mai incluziv\u0103.<\/p>\n\n\n\n Grupul pedagogic \u201eMent\u00e9s m\u00e1sk\u00e9nt\u201d<\/strong>, \u00een treducere \u201eSalveaz\u0103 altfel\u201d activeaz\u0103 \u00een Cluj-Napoca \u0219i promoveaz\u0103 aceast\u0103 abordare. Ment\u00e9s m\u00e1sk\u00e9nt a fost \u00eenfiin\u021bat \u00een urm\u0103 cu \u0219ase ani \u0219i a organizat deja cinci conferin\u021be cu aceast\u0103 tematic\u0103.<\/p>\n\n\n\n Hanga Vill\u0151 Jakab, una dintre ini\u021biatorii \u0219i fondatorii grupului, ne explic\u0103 cum au pornit la drum. \u00cen calitate de profesor debutant, ea s-a confruntat cu faptul c\u0103 nu era preg\u0103tit\u0103 pentru situa\u021bii speciale, cum ar fi \u00eentr-o \u0219coal\u0103 defavorizat\u0103<\/strong>. Jakab a \u00eenceput s\u0103 organizeze grupul \u00een calitate de doctorand la Facultatea de Litere \u00een cadrul Universit\u0103\u021bii Babe\u0219-Bolyai. La vremea respectiv\u0103 conducea un atelier de lucru despre literatura pentru tineret, dar miza acestui atelier s-a transformat rapid \u00een dorin\u021ba de a umpla golurile pedagogice \u00eempreun\u0103 cu studen\u021bii de la facultate.<\/p>\n\n\n\n \u201eGrupul pedagogic Ment\u00e9s m\u00e1sk\u00e9nt lucreaz\u0103 pentru o Rom\u00e2nie \u00een care educa\u021bia public\u0103 este garantat\u0103 \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 pentru to\u021bi de un stat social. Lucreaz\u0103 pentru principiile cuno\u0219tin\u021bei critice, responsabilit\u0103\u021bii \u0219i sustenabilit\u0103\u021bii. Creeaz\u0103 oportunit\u0103\u021bi egale<\/strong> ca s\u0103 fim capabili s\u0103 tr\u0103im \u00een comunit\u0103\u021bi solidare<\/strong> \u0219i \u00eentr-o societate just\u0103\u201d, spune Ivett Szab\u00f3. Scopul grupului este de a ac\u021biona ca o institu\u021bie educa\u021bional\u0103 care lucreaz\u0103 \u201e\u00een spatele\u201d institu\u021biilor formale, f\u0103c\u00e2nd leg\u0103tura \u00eentre profesori, profesioni\u0219ti care ofer\u0103 sprijin \u0219i \u00eengrijire, cercet\u0103tori, organiza\u021bii publice \u0219i societatea civil\u0103.<\/p>\n\n\n\n La prima conferin\u021b\u0103 organizat\u0103 de grup au participat doar un cerc restr\u00e2ns de prieteni \u0219i cuno\u0219tin\u021be, av\u00e2nd totu\u0219i succes \u0219i \u00een aceast\u0103 formul\u0103 restr\u00e2ns\u0103, anul urm\u0103tor a crescut vizibil \u0219i prin num\u0103rul de participan\u021bi. Mul\u021bi oameni s-au oferit voluntari \u0219i au avut un \u0219ir de idei noi pentru noi ateliere de lucru.<\/p>\n\n\n\n\n\n Pauza de mas\u0103 la una dintre conferin\u021bele Ment\u00e9s m\u00e1sk\u00e9nt. Sursa imaginii: pagina de Facebook\u00a0Ment\u00e9s m\u00e1sk\u00e9nt<\/a><\/em><\/p>\n\n\n\n Cea de-a treia conferin\u021b\u0103 a avut loc \u00een \u0218coala Gimnazial\u0103 Ap\u00e1czai Csere J\u00e1nos (una dintre \u0219colile generale cu predare \u00een limba maghiar\u0103 din Cluj-Napoca), o institu\u021bie public\u0103 frecventat\u0103 de acei copiii care reprezint\u0103 subiectul conferin\u021bei. Pe de alt\u0103 parte, de-a lungul celor cinci conferin\u021be, a fost posibil\u0103 implicarea a mai multor dasc\u0103li.<\/p>\n\n\n\n \u00cen acela\u0219i timp, Ment\u00e9s m\u00e1sk\u00e9nt nu \u0219i-a propus doar completarea form\u0103rii ini\u021biale a profesorilor, ci \u0219i s\u0103 aib\u0103 \u0219i un impact asupra acestei form\u0103ri. \u00cen cei c\u00e2\u021bva ani de activitate au ob\u021binut deja rezultate tangibile<\/strong>. \u201eCred c\u0103 cea mai important\u0103 realizare este faptul c\u0103 protec\u021bia copilului a devenit o materie op\u021bional\u0103<\/strong> \u00een cadrul form\u0103rii pedagogice. Desigur, ar fi fost mai bine dac\u0103 nu ar fi fost op\u021bional\u0103. \u00cen calitate de profesor, este important s\u0103 \u0219tii care sunt obliga\u021biile tale \u0219i s\u0103 recuno\u0219ti situa\u021bia unui copil, posibilit\u0103\u021bile \u0219i institu\u021biile la care po\u021bi apela\u201d, spune Hanga Jakab Vill\u0151. <\/p>\n\n\n\n Jakab consider\u0103 c\u0103 aceste contacte informale cu persoanele care particip\u0103 la conferin\u021be pot fi extrem de importante. \u201eNu cred c\u0103, de exemplu, nu po\u021bi s\u0103 nu g\u0103se\u0219ti pe cineva care s\u0103 fac\u0103 un modul de educa\u021bie sexual\u0103, trebuie doar s\u0103 ai pe cineva care s\u0103 mearg\u0103 \u0219i s\u0103 fac\u0103 acest lucru.\u201d<\/p>\n\n\n\n Cu toate astea, spune Jakab, au existat \u0219i momente \u00een care persoane \u00een fruntea unor institu\u021bii s-au sup\u0103rat pe Ment\u00e9s m\u00e1sk\u00e9nt din cauza criticilor aduse \u00een cadrul conferin\u021bei, de exemplu, cu privire la caracterul practicilor pedagogice.<\/p>\n\n\n\n \u201e\u0218tiu c\u0103 cei de la departamentul pentru preg\u0103tirea personalului didactic au \u00eencercat, au depus cereri pentru lansarea unor discipline noi \u0219i alte lucruri, dar, practic, se pot face mai multe, cum ar fi predarea unor lucruri relevante \u00een cadrul disciplinelor existente<\/strong>, indiferent de titlul sau numele acestora. La Litere, cel pu\u021bin, la vremea respectiv\u0103, acest lucru era adesea practicat de profesori\u201d, spune Jakab.<\/p>\n\n\n\n Ment\u00e9s m\u00e1sk\u00e9nt consider\u0103 c\u0103 starea actual\u0103 a form\u0103rii cadrelor didactice nu este deloc satisf\u0103c\u0103toare. Ivett Szab\u00f3 spune c\u0103 nici m\u0103car la universitate nu se mai creeaz\u0103 o atmosfer\u0103 optim\u0103 \u00een care studen\u021bii s\u0103 simt\u0103 c\u0103 are sens s\u0103 fac\u0103 exerci\u021biile educa\u021bionale a\u0219a cum le permite sistemul.<\/p>\n\n\n\n \u201eAm fost mai mul\u021bi \u00een grupul nostru universitar interesa\u021bi de pedagogie, care ne-am g\u00e2ndit c\u0103 probabil ne-ar pl\u0103cea s\u0103 lucr\u0103m cu copiii, dar de abordarea existent\u0103 nu eram prea mul\u021bumi\u021bi, pentru c\u0103 nu am sim\u021bit c\u0103 se refer\u0103 cu adev\u0103rat la ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een \u0219coli. Tot ce am vorbit \u00een cadrul orelor este mult mai rigid, mai gol fa\u021b\u0103 de ceea ce \u00eenseamn\u0103 de fapt s\u0103 te implici \u00een activit\u0103\u021bile cu copiii\u201d, spune Szab\u00f3. Jakab spune c\u0103 \u00een cursul form\u0103rii lor,<\/p>\n\n\n\n unde po\u021bi ob\u021bine cele mai recente cuno\u0219tin\u021be. Prin urmare, atunci c\u00e2nd au \u00eenceput s\u0103 organizeze conferin\u021ba, \u0219i-au propus s\u0103 invite vorbitori care ar putea s\u0103 arate acest lucru. \u00ce\u0219i aminte\u0219te o \u00eent\u00e2mplare: a prezentat o lucrare la universitate, a vrut s\u0103 dezvolte o metod\u0103 de predare \u0219i a men\u021bionat c\u0103 prin ea dore\u0219te s\u0103 dezvolte g\u00e2ndirea critic\u0103 a copiilor. Profesorul care a ascultat-o i-a spus s\u0103 se informeze, deoarece defini\u021bia g\u00e2ndirii critice nu este cea prezentat\u0103 de ea, adic\u0103 \u00eenv\u0103\u021barea a cum s\u0103 fim mai deschi\u0219i fa\u021b\u0103 de problemele sociale, incident dup\u0103 care nu au mai discutat despre pedagogia critic\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u00cen fiecare \u0219coal\u0103 exist\u0103 cineva care \u00ee\u0219i dezvolt\u0103 propria abordare<\/strong> \u0219i metodologie, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 rela\u021bioneze cu elevii \u00eentr-o manier\u0103 nou\u0103, spun reprezentan\u021bii copiilor. Dar dac\u0103 ace\u0219tia sunt expu\u0219i la o astfel de oportunitate doar \u00een cadrul unei singure ore, le va fi extrem de dificil s\u0103-\u0219i schimbe percep\u021biile.<\/p>\n\n\n\n \u201e\u00cen cadrul conferin\u021belor \u00eencerc\u0103m s\u0103 introducem noi metodologii cu ajutorul atelierelor, \u00eens\u0103 primul pas ar trebui s\u0103 fie o schimbare de mentalitate. Iar apoi, dac\u0103 profesorul este suficient de curajos, poate \u00eencepe s\u0103 caute o metod\u0103 adaptabil\u0103, \u00een condi\u021biile \u00een care, de multe ori, chiar colegii de catedr\u0103 sau elevii sunt suspicio\u0219i<\/strong>\u201d, spune Ivett Szab\u00f3.<\/p>\n\n\n\n Desigur, o alt\u0103 mare problem\u0103 este birocra\u021bia, faptul c\u0103 \u00een prezent un profesor are multe alte sarcini \u00een afara pred\u0103rii, ceea ce poate descuraja implementarea unor metode noi, care necesit\u0103 cu siguran\u021b\u0103 munc\u0103 suplimentar\u0103. Cei de la Ment\u00e9s m\u00e1sk\u00e9nt sunt de acord c\u0103<\/p>\n\n\n\n Problema fundamental\u0103, spune ei, \u021bine de faptul c\u0103 sistemul institu\u021bional nu sprijin\u0103 cadrele didactice care doresc s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze de metodologii consacrate predate \u0219i nu le permite s\u0103-\u0219i testeze inova\u021biile<\/strong>. Timpul este, de asemenea, o mare problem\u0103, deoarece adesea metodele pedagogice netradi\u021bionale necesit\u0103 mai mult timp. O alt\u0103 problem\u0103 este c\u0103, de\u0219i exist\u0103 metode noi, profesorii \u00een\u021beleg adesea gre\u0219it cum s\u0103 le aplice \u00een practic\u0103.<\/p>\n\n\n\n Un exemplu este teoria dialogului, care, \u00een \u0219coli, se reduce adesea la faptul c\u0103 profesorul stabile\u0219te contextul \u00een clas\u0103, introduce noile informa\u021bii \u0219i apoi le discut\u0103 cu elevii. Aceast\u0103 metod\u0103 a fost conceput\u0103 ini\u021bial pentru a \u021bine cont de contextul social \u00een care elevii se afl\u0103 \u0219i ceea ce ei doresc s\u0103 \u00eenve\u021be.<\/p>\n\n\n\n \u00cenv\u0103\u021barea prin cooperare<\/strong> este un alt exemplu. \u201eExperien\u021ba noastr\u0103 la universitate era c\u0103 sarcinile de grup nu func\u021bioneaz\u0103, fie am fost lene\u0219i \u0219i nu am f\u0103cut nimic, adic\u0103 ceilal\u021bi au rezolvat sarcina \u0219i nota oricum l-am primit cu to\u021bii, fie am \u00eendeplinit noi sarcina \u0219i apoi ne-am sim\u021bit prost din cauza celorlal\u021bi care nu au f\u0103cut nimic. Mul\u021bi oameni internalizeaz\u0103 acest lucru, c\u0103 \u00eenv\u0103\u021barea prin cooperare nu func\u021bioneaz\u0103, dar exist\u0103 o metodologie bun\u0103 pentru asta, \u00een care tu, ca profesor, asiguri sarcini tuturor din grup \u0219i facilitezi cooperarea\u201d, spun reprezentan\u021bii grupului.<\/p>\n\n\n\n De\u0219i Ment\u00e9s m\u00e1sk\u00e9nt vrea s\u0103 se concentreze \u00een continuare pe profesori \u0219i pe studen\u021bii de la pedagogie din jude\u021bele transilv\u0103nene. \u201eCei care au venit la conferin\u021be spun c\u0103 \u00een primul r\u00e2nd menirea nu e formarea profesional\u0103, ci faptul c\u0103 se \u00eent\u00e2lnesc cu o comunitate care \u00eei \u00eent\u0103re\u0219te. Dac\u0103 se simt obliga\u021bi din punct de vedere etic s\u0103 fac\u0103 anumite lucruri, \u00ee\u0219i dau seama c\u0103 nu sunt singuri\u201d, spune Ivett Szab\u00f3.<\/p>\n\n\n\n Organiza\u021bia nu consider\u0103 c\u0103 sarcina sa este de a reforma sistemul politic sau de a \u00eencerca s\u0103 exercite presiuni asupra acestuia. Cu toate acestea, ei nu au o p\u0103rere foarte bun\u0103 despre\u00a0Asocia\u021bia Profesorilor Maghiari din Rom\u00e2nia<\/a>, care este singura organiza\u021bie maghiar\u0103 de acest gen din Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n \u201eCred c\u0103 nu au leg\u0103tur\u0103 cu realitatea. Este ca \u0219i cum nu percep impactul pe care l-ar putea avea. Nu reprezint\u0103 puterea institu\u021bional\u0103 pe care ar putea s\u0103 o aib\u0103. Pe de alt\u0103 parte, cumva organiza\u021bia pare veche, informa\u021biile noi nu ajung la ei. Chiar dac\u0103 uneori au invita\u021bi buni la propriile lor conferin\u021be\u201d, spune Hanga Vill\u0151 Jakab.<\/p>\n\n\n\n Pe termen lung, ele ar dori s\u0103 organizeze o conferin\u021b\u0103 \u00een fiecare an \u0219i s\u0103 \u00eenfiin\u021beze grupuri locale \u00een diferite ora\u0219e: \u201eDac\u0103 exist\u0103 cinci sau \u0219ase profesori care consider\u0103 c\u0103 pedagogia critic\u0103 este util\u0103, ar trebui s\u0103 discute \u00eentre ei. \u0218i pentru a nu fi nevoi\u021bi s\u0103 ne deplas\u0103m la conferin\u021be, am putea invita vorbitori \u00een alte locuri. Noi am decis c\u0103 nu vrem s\u0103 facem cursuri de formare, dar schimbarea sistemic\u0103 necesit\u0103 schimbul de cuno\u0219tin\u021be \u0219i vrem s\u0103 juc\u0103m un rol pe termen lung \u00een acest sens\u201d, spune Hanga Vill\u0151 Jakab.<\/p>\n\n\n\n Social Fiber a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een urm\u0103 cu doi ani \u00een Cluj-Napoca, c\u00e2nd D\u00e1vid Madaras \u0219i Zsuzsi Panek au venit cu ideea de a crea o organiza\u021bie care s\u0103 lucreze cu copiii defavoriza\u021bi.<\/p>\n\n\n\n \u201eChiar dac\u0103 am avut profesori pe care \u00eei admir ca oameni \u0219i de la care am primit multe, sistemul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u00een sine a fost foarte dezam\u0103gitor. Am locuit o perioad\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate \u0219i, de \u00eendat\u0103 ce mi-a devenit clar, c\u00e2nd m-am \u00eentors acas\u0103, c\u0103 vreau s\u0103 m\u0103 ocup cu construirea unei comunit\u0103\u021bi \u0219i a unei culturi, am decis c\u0103 comunitatea din Pata R\u00e2t<\/strong> este cea pe care voi \u00eencerca s\u0103 o ajut\u201d, spune Panek.<\/p>\n\n\n\n Madaras, cel\u0103lalt fondator, spune c\u0103 a ales protec\u021bia copilului \u00een calitate de student la psihologie \u0219i a decis imediat c\u0103 vrea s\u0103 fac\u0103 acest lucru pe termen lung. Ei spun c\u0103 se afl\u0103 \u00eentr-o pozi\u021bie privilegiat\u0103, deoarece au o re\u021bea bun\u0103 de contacte \u00een Cluj-Napoca \u0219i mul\u021bi i-au ajutat la \u00eenceput.<\/p>\n\n\n\n Prima dat\u0103 c\u00e2nd s-au \u00eent\u00e2lnit cu copiii din Pata R\u00e2t a fost \u00een timpul festivalului Khetane. \u201eErau \u00een jur de 50-70 de copii, mai multe asocia\u021bii au ie\u0219it s\u0103 \u00eei \u00eent\u00e2lneasc\u0103, iar dup\u0103 dou\u0103 sau trei ore au plecat acas\u0103 pentru c\u0103 at\u00e2t au putut s\u0103 suporte. A fost un moment de haos c\u00e2nd copiii au \u00eenceput s\u0103 se bat\u0103 \u00eentre ei, era mult\u0103 energie acumulat\u0103, dar imediat ce am \u00eemp\u0103r\u021bit c\u0103r\u021bi de desen \u0219i papet\u0103rie, deodat\u0103 toat\u0103 lumea a \u00eenceput s\u0103 asculte. A fost bine c\u0103 am fost acolo \u0219i la alte programe, astfel \u00eenc\u00e2t nu doar cu copii am avut contact\u201d, spune Panek.<\/p>\n\n\n\n Ace\u0219tia subliniaz\u0103 \u00een mod repetat importan\u021ba regularit\u0103\u021bii, a implic\u0103rii c\u00e2t mai mult posibil \u00een via\u021ba comunit\u0103\u021bii<\/strong>, deoarece numai astfel pot c\u00e2\u0219tiga \u00eencrederea acesteia. Acest lucru este cu at\u00e2t mai adev\u0103rat cu c\u00e2t Pata prime\u0219te \u00eentr-adev\u0103r mai mult\u0103 aten\u021bie dec\u00e2t alte a\u0219ez\u0103ri de romi, dar mul\u021bi oameni merg acolo pentru a ajuta \u0219i dispar \u00een scurt timp.<\/p>\n\n\n\n \u201eAm organizat mai multe evenimente la care nu au venit doar copii, ci \u0219i persoane din alte genera\u021bii. De exemplu, am avut o petrecere de Halloween foarte reu\u0219it\u0103, unde toat\u0103 lumea vede c\u0103 nu exist\u0103 discriminare, dans\u0103m ca ei, ne distr\u0103m \u00eempreun\u0103. De fapt, \u00een aceste situa\u021bii directe, se pot \u00eent\u00e2mpla conversa\u021bii mai profunde. Este adev\u0103rat c\u0103 acest proiect este critic \u00een ceea ce prive\u0219te pedagogia, responsabilitatea social\u0103 \u0219i metodele terapeutice, dar pentru a le \u00eencorpora cu adev\u0103rat trebuie s\u0103 ne adapt\u0103m la nevoile lor\u201d, spune Madaras.<\/p>\n\n\n\n\n\n Sursa imaginii: pagina de Facebook\u00a0Social Fiber Association<\/a><\/em><\/p>\n\n\n\n \u00cen prezent, echipa are trei membri. Ace\u0219tia au \u00eenceput s\u0103 lucreze \u00een Pata R\u00e2t \u00een urm\u0103 cu doi ani. \u00cen prezent, grupul deruleaz\u0103 trei proiecte, unul cu ateliere de lucru pentru copiii din Pata R\u00e2t, unul cu copiii de la o cas\u0103 de copii din Cluj-Napoca \u0219i un altul cu copiii refugia\u021bilor ucraineni. \u201eNevoile copiilor din aceste comunit\u0103\u021bi sunt complet diferite. Ceea ce au \u00een comun este poate c\u0103 nic\u0103ieri nu conteaz\u0103 cel mai mult ajutorul material, ci mai degrab\u0103 prezen\u021ba care ajut\u0103 la crearea de experien\u021be comune<\/strong>. De exemplu, reziden\u021bii din casa de copii au mai multe abilit\u0103\u021bi sociale dec\u00e2t cei din Pata R\u00e2t, dar au nevoie de o prezen\u021b\u0103 constant\u0103 a unui adult sau de cineva care s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 mereu\u201d, explic\u0103 Panek.<\/p>\n\n\n\n Echipa \u0219tia c\u0103 lucrul cu tinerii vulnerabili \u00eenseamn\u0103 un angajament pe termen lung \u0219i a planificat pentru cel pu\u021bin dou\u0103zeci de ani. \u201eSingurul mod \u00een care are sens \u0219i singurul mod \u00een care po\u021bi ajuta cu adev\u0103rat o comunitate ca aceasta \u0219i singurul mod \u00een care po\u021bi vedea cu adev\u0103rat cum func\u021bioneaz\u0103 comunitatea este dac\u0103 o faci pe termen lung<\/strong>. Pentru c\u0103 numai atunci po\u021bi dezvolta o leg\u0103tur\u0103 sigur\u0103 \u00eentre un copil \u0219i tine. Pe de alt\u0103 parte, po\u021bi transmite acest model \u0219i membrilor mai \u00een v\u00e2rst\u0103 ai comunit\u0103\u021bii\u201d, spun ei, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 \u0219i-ar dori ca unii dintre membrii comunit\u0103\u021bii s\u0103 preia rolul de facilitatori pe termen lung.<\/p>\n\n\n\n Cei de la Social Fiber<\/p>\n\n\n\n De exemplu, la atelierele Pata R\u00e2t particip\u0103 \u00een jur de 15 copii, iar la sesiunile de gr\u0103dini\u021b\u0103 7-8. Organiza\u021bia organizeaz\u0103, de asemenea, tabere de var\u0103, dar \u0219i aici sunt accepta\u021bi doar 20 de copii. Av\u00e2nd \u00een vedere acest lucru, ei nu doresc s\u0103 se dezvolte \u00eentr-o organiza\u021bie mare, ci mai degrab\u0103 s\u0103 creeze modele care pot fi copiate de alte organiza\u021bii<\/strong>. De asemenea, doresc s\u0103 fac\u0103 parte din procesul de creare de re\u021bele.<\/p>\n\n\n\n Echipa din Pata R\u00e2t deruleaz\u0103 trei programe diferite. Au \u00eencercat s\u0103 le fac\u0103 c\u00e2t mai variate, astfel \u00eenc\u00e2t copiii \u0219i adolescen\u021bii s\u0103 doreasc\u0103 s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 din ce \u00een ce mai mult. Primul program este legat de g\u00e2ndirea critic\u0103 \u0219i de pedagogie<\/strong> (de exemplu, educa\u021bie sexual\u0103, limba \u0219i istoria romilor), al doilea are ca scop promovarea inser\u021biei profesionale<\/strong>, cu ateliere de lucru pe care tinerii \u00een\u0219i\u0219i le solicit\u0103 (mecanic\u0103 auto, cro\u0219etat, coafur\u0103), iar al treilea este pentru distrac\u021bie \u00eempreun\u0103<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n Lucreaz\u0103 cu mul\u021bi voluntari, ceea ce \u00eei scute\u0219te de multe costuri (voluntarii sunt atent selec\u021biona\u021bi \u0219i instrui\u021bi \u00een domeniul drepturilor copilului). \u00ce\u0219i acoper\u0103 costurile prin str\u00e2ngerea de fonduri, granturi corporative \u0219i au, de asemenea, donatori stabili care contribuie cu sume mari din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd.<\/p>\n\n\n\n \u00cei \u00eentreb de ce cred c\u0103 reintegrarea comunit\u0103\u021bii din Pata R\u00e2t este at\u00e2t de lent\u0103 \u0219i de ce comunitatea din Cluj este imun\u0103 la aceast\u0103 problem\u0103. Madaras crede c\u0103 clujenii nu \u0219tiu prea multe despre aceast\u0103 problem\u0103. \u201ePata R\u00e2t le vine \u00een minte oamenilor c\u00e2nd vine duhoarea de la groapa de gunoi, dar unii oameni nici m\u0103car nu \u0219tiu c\u0103 e de acolo. Ceea ce nu \u0219tiu deloc cei mai mul\u021bi este c\u0103 sunt oameni care locuiesc l\u00e2ng\u0103 groapa de gunoi. Bine, poate \u0219tiu c\u0103 sunt una sau dou\u0103 familii de romi, dar nu c\u0103 sunt dou\u0103 mii de oameni. Cred c\u0103 ar trebui s\u0103 bombard\u0103m \u00een mod constant locuitorii ora\u0219ului cu existen\u021ba Pata R\u00e2t\u201d, explic\u0103 el.<\/p>\n\n\n\n Ei cred c\u0103, pe de o parte, exist\u0103 un rasism sistemic<\/strong>, iar pe de alt\u0103 parte, din punct de vedere politic, succesele pot fi comunicate cu u\u0219urin\u021b\u0103, dar Pata R\u00e2t este o problem\u0103 care nu are o solu\u021bie u\u0219oar\u0103.<\/p>\n\n\n\n Madaras \u0219i Panek v\u0103d o tendin\u021b\u0103 de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a educa\u021biei publice, dar este \u00eenc\u0103 o mare problem\u0103 faptul c\u0103 nu exist\u0103 educa\u021bie sexual\u0103 \u00een \u0219coli<\/strong>, de exemplu. Ei subliniaz\u0103 c\u0103 decalajul social continu\u0103 s\u0103 se ad\u00e2nceasc\u0103, c\u0103 \u0219colile din mediul rural r\u0103m\u00e2n \u00een urm\u0103 \u0219i c\u0103 nu exist\u0103 nicio strategie pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi situa\u021bia. \u00cen acela\u0219i timp, este \u00eengrijor\u0103tor s\u0103 auzim c\u0103 abuzul asupra copiilor de c\u0103tre personalul \u0219colar este \u00eenc\u0103 un lucru obi\u0219nuit \u00een \u0219colile rurale.<\/p>\n\n\n\n Ace\u0219tia cred c\u0103 trebuie s\u0103 dea un exemplu pozitiv \u0219i c\u0103 pot avea un impact asupra multor membri ai comunit\u0103\u021bii pe parcursul unui proiect pe termen lung. \u00cen acela\u0219i timp, ei au oferit deja sesiuni de educa\u021bie experien\u021bial\u0103 mai multor grupuri, inclusiv profesorilor. Iar o comunitate puternic\u0103 poate, de asemenea, s\u0103 influen\u021beze politicile publice.<\/p>\n\n\n\n Cea mai recent\u0103 grupare pedagogic\u0103 din Transilvania este Gizi Action Pedagogy Platform<\/strong>. Organiza\u021bia informal\u0103 a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 anul trecut, iar anul acesta se inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 i se dea o structur\u0103 formal\u0103. Potrivit acestora, principalul scop al cre\u0103rii Platformei Gizi Action Pedagogy este munca pedagogic\u0103 personal\u0103 \u0219i interactiv\u0103<\/strong> cu copiii \u0219i tinerii. Ace\u0219tia organizeaz\u0103 ac\u021biuni care s\u0103 umple un gol \u0219i folosesc instrumente pedagogice pentru a-i face pe tineri mai con\u0219tien\u021bi, mai receptivi \u0219i mai informa\u021bi cu privire la problemele sociale. \u00cen acela\u0219i timp, ei consider\u0103 c\u0103 este important s\u0103 lucreze cu grupul lor \u021bint\u0103 \u0219i s\u0103 dezvolte un parteneriat cu ace\u0219tia \u0219i ar dori s\u0103 fie v\u0103zu\u021bi ca un partener de c\u0103tre \u0219coli.<\/p>\n\n\n\n Ei spun c\u0103 au ales termenul de pedagogie de ac\u021biune pentru c\u0103 g\u00e2ndesc \u00een termeni de ac\u021biuni pe termen scurt \u0219i lung. Ei doresc s\u0103 abordeze probleme de ni\u0219\u0103<\/strong> care, \u00een mod tradi\u021bional, sunt considerate ca fiind absente \u00een institu\u021bii \u2013 dar care sunt foarte prezente \u0219i nu pot fi abordate \u00een mod serios sau deloc \u00eentr-un cadru institu\u021bional. De asemenea, ace\u0219tia doresc s\u0103 aduc\u0103 rezultatele ac\u021biunilor lor \u00een spa\u021bii \u0219i comunit\u0103\u021bi din afara \u0219colilor. \u201eNe referim la acest lucru \u00een termeni concre\u021bi, \u00een func\u021bie de activitate, dar mai ales \u00een termeni figurativi: dorim s\u0103 ob\u021binem un impact social prin intermediul elevilor la care ajungem\u201d, spun ei.<\/p>\n\n\n\n De\u0219i sunt nou \u00eenfiin\u021bate, au reu\u0219it deja s\u0103 finalizeze cu succes un concurs, iar \u00een toamn\u0103 au folosit bugetul Com\u2019 ON Cluj Youth Participation pentru a organiza sesiuni de jocuri de societate dup\u0103-amiaza \u00een trei \u0219coli din Cluj. Acestea au fost combinate cu ateliere de lucru. Au existat ateliere pe tema prejudec\u0103\u021bilor \u0219i a rasismului<\/strong>, unele s-au axat pe solidaritate, altele pe dezavantaje \u0219i egalitate de \u0219anse. \u201eScopul nostru cu aceste sesiuni, pe l\u00e2ng\u0103 cre\u0219terea gradului de con\u0219tientizare a problemelor sociale, a fost acela de a-i motiva pe elevi s\u0103 priveasc\u0103 problemele comunit\u0103\u021bii dintr-o perspectiv\u0103 mai larg\u0103 \u0219i s\u0103 se implice activ \u00een afacerile comunit\u0103\u021bii\u201d, au spus ei.<\/p>\n\n\n\n\n\n\u201eSalveaz\u0103 altfel\u201d: purt\u0103torii de drapel ai pedagogiei critice
<\/h2>\n\n\n\nprofesorii nu prea simt c\u0103 pedagogia ar fi un lucru interesant \u0219i cool,
<\/h3>\n\n\n\nde vin\u0103 nu e mereu curriculumul.
<\/h3>\n\n\n\nSocial Fiber: a oferi experien\u021be copiilor defavoriza\u021bi
<\/h2>\n\n\n\ncred c\u0103 rezultatele pot fi ob\u021binute cu grupuri mici \u0219i o munc\u0103 minu\u021bioas\u0103.
<\/h3>\n\n\n\nGizi \u0219i pedagogia de ac\u021biune
<\/h2>\n\n\n\n