{"id":28730,"date":"2020-01-28T10:44:02","date_gmt":"2020-01-28T10:44:02","guid":{"rendered":"http:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/?p=28730"},"modified":"2022-07-07T08:32:46","modified_gmt":"2022-07-07T08:32:46","slug":"piata-nu-readuce-limba-maghiara-in-spatiul-public-dimpotriva-contribuie-la-enclavizare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/ro\/romana\/piata-nu-readuce-limba-maghiara-in-spatiul-public-dimpotriva-contribuie-la-enclavizare\/","title":{"rendered":"Pia\u021ba nu readuce limba maghiar\u0103 \u00een spa\u021biul public, dimpotriv\u0103: contribuie la enclavizare"},"content":{"rendered":"<p><strong>\u00cen Transilvania, comunitatea maghiar\u0103 \u0219i cea rom\u00e2n\u0103 nu frecventeaz\u0103 doar \u0219coli \u0219i baruri diferite, ci lucreaz\u0103 \u0219i \u00een firme diferite. Interviu cu Zsombor Csata, sociolog, despre r\u0103sp\u00e2ndirea economiei etnice \u0219i despre valoarea multilingvismului.<\/strong><\/p>\n<ul>\n<li>Cum contribuie procesele de pe pia\u021b\u0103 la cre\u0219terea paralelismului etnic din Transilvania?<\/li>\n<li>Cum se poate m\u0103sura dezavantajul economic \u0219i social care provine din raportul asimetric dintre majoritate \u0219i minoritate lingvistic\u0103?<\/li>\n<li>Ce fel de mijloace stau la dispozi\u021bie \u00een cadrul pie\u021bei \u0219i mai ales \u00een afar\u0103 de aceasta pentru a reda prestigiul multilingvismului \u00een Rom\u00e2nia? Ce poate face \u00een acest sens UDMR?<\/li>\n<\/ul>\n<p>Acestea au fost \u00eentreb\u0103rile despre care am discutat cu Zsombor Csata, sociolog, cercet\u0103tor transilv\u0103nean \u00een domeniul economiei etnice. \u00cen noiembrie 2019, el a sus\u021binut o scurt\u0103 prelegere la Cluj despre faptul c\u0103 \u00een Transilvania exist\u0103 un paralelism etnic nu doar la nivel social, ci \u0219i \u00een unele domenii ale economiei.<\/p>\n<p><em>Zsombor Csata este conferen\u021biar la Departamentul de Sociologie \u0219i Asisten\u021b\u0103 Social\u0103 \u00een Limba Maghiar\u0103 din cadrul UBB \u0219i cercet\u0103tor \u00een Institutul pentru Studierea Problemelor Minorit\u0103\u021bilor Na\u021bionale din Budapesta, unde beneficiaz\u0103 de o burs\u0103 Bolyai pentru cercetarea conexiunii dintre diversitate \u0219i prosperitate \u00een Transilvania, respectiv de sprijinul Institutului Na\u021bional pentru Cercetare \u0219i Inovare pentru studierea <a href=\"https:\/\/www.researchgate.net\/publication\/325468722_Economy_and_Ethnicity_in_Transylvania\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">institu\u021bionaliz\u0103rii economiei etnice<\/a> \u00een r\u00e2ndul maghiarilor din Rom\u00e2nia \u0219i din Slovacia.<\/em><\/p>\n<p><em>Csata a prezentat cele mai recente rezultate ale cercet\u0103rii sale legate de paralelismele etnice ale mediului economic din Transilvania \u00een 13 noiembrie 2019, \u00een cadrul evenimentului <\/em>Clujul multilingv I. Costul folosirii limbii materne \u00een mediul economic<em>. Organizatorii, Institutul YZ al Centrului Maghiar de Tineret \u0219i Asocia\u021bia <\/em>Da, pofti\u021bi!<em>, au invitat cercet\u0103tori \u0219i antreprenori din Cluj \u0219i din \u00eentreaga Transilvania care \u021bin la multilingvism \u0219i \u00een domeniul economic.<\/em><\/p>\n<h2>Procesele pie\u021bei \u00een sine contribuie la pilarizare,<\/h2>\n<p>adic\u0103 la cre\u0219terea paralelismului dintre comunit\u0103\u021bile rom\u00e2ne \u0219i maghiare \u00een Transilvania, am aflat din aceast\u0103 prelegere \u0219i din masa rotund\u0103 cu antreprenori. Pentru firme este rentabil s\u0103 comunice \u00een mai multe limbi cu parteneri \u0219i clien\u021bi, \u00eens\u0103 aceste limbi sunt folosite separat, pe canale diferite, au spus antreprenorii. De asemenea, pentru manageri \u0219i angaja\u021bi este mai simplu dac\u0103 \u00een cadrul firmei comunica\u021bia informal\u0103 se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00eentr-o singur\u0103 limb\u0103.<\/p>\n<p>A\u0219a se procedeaz\u0103, chiar dac\u0103 pentru angaja\u021bi asta nu se merit\u0103 din punct de vedere financiar. Lucr\u00e2nd \u00eentr-un mediu lingvistic exclusiv maghiar, un angajat c\u00e2\u0219tig\u0103 cu 50-450 de lei mai pu\u021bin fa\u021b\u0103 de un coleg av\u00e2nd acela\u0219i post \u00een acela\u0219i domeniu, dar \u00eentr-o firm\u0103 unde el este singurul angajat maghiar.<\/p>\n<figure id=\"attachment_28731\" aria-describedby=\"caption-attachment-28731\" style=\"width: 900px\" class=\"wp-caption alignnone\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-full wp-image-28731\" src=\"https:\/\/atlatszo.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/01\/csatazsombor.jpg\" alt=\"Zsombor Csata\" width=\"900\" height=\"700\" srcset=\"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/wp-content\/uploads\/2020\/01\/csatazsombor.jpg 900w, https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/wp-content\/uploads\/2020\/01\/csatazsombor-300x233.jpg 300w, https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/wp-content\/uploads\/2020\/01\/csatazsombor-768x597.jpg 768w, https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/wp-content\/uploads\/2020\/01\/csatazsombor-750x583.jpg 750w\" sizes=\"(max-width: 900px) 100vw, 900px\" \/><figcaption id=\"caption-attachment-28731\" class=\"wp-caption-text\">Csata Zsombor sociolog. Foto: Tam\u00e1s Bethlendi<\/figcaption><\/figure>\n<p>Zsombor Csata este interesat de economia etnic\u0103 \u00eenc\u0103 din 2007, c\u00e2nd \u00een SUA a cunoscut domeniul de specialitate care cerceteaz\u0103 fenomenele economice legate de imigrare. \u0218i-a dat repede seama c\u0103 nu poate s\u0103 se bazeze pe o mare parte din bibliografia specific\u0103 pentru c\u0103 acolo asimilarea lingvistic\u0103 se produce rapid, copiii imigran\u021bilor \u00een SUA vorbesc deja engleza la acela\u0219i nivel ca majoritatea autohton\u0103. Cu toate c\u0103 astfel se elimin\u0103 ruptura, asimetria lingvistic\u0103, se produce \u0219i asimilarea imigran\u021bilor, ceea ce nu este dezirabil \u00een cazul minorit\u0103\u021bilor istorice cum ar fi maghiarii din Transilvania. Cercet\u0103rile din Transilvania arat\u0103 chiar c\u0103 \u00een cazul tinerilor maghiari din Transilvania competen\u021bele de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 sl\u0103besc, <a href=\"https:\/\/www.palgrave.com\/gp\/book\/9783319788920#aboutBook\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">accentu\u00e2nd fenomenul de paralelizare<\/a>.<\/p>\n<p>Astfel a ajuns la paradigma cunoscut\u0103 sub numele de economia limbii bazat\u0103 mai degrab\u0103 pe teoriile neoclasice ale economiei dec\u00e2t pe sociologia clasic\u0103, ne-a explicat Csata. Aceast\u0103 abordare \u00ee\u0219i propune s\u0103 calculeze, \u00een limita posibilit\u0103\u021bilor, c\u00e2t cost\u0103 dezavantajele lingvistice, cu ce fel de greut\u0103\u021bi \u00een plus se confrunt\u0103 o minoritate lingvistic\u0103 fa\u021b\u0103 de majoritate. Pe l\u00e2ng\u0103 cuantificarea dezavantajelor lingvistice, acest domeniu \u00eencearc\u0103 s\u0103 schi\u021beze \u0219i politici sociale care le-ar compensa. Abordarea personal\u0103 a lui Csata se apropie mai degrab\u0103 de cea economic\u0103, pe de o parte el fiind adeptul teoriei alegerii ra\u021bionale, pe de alt\u0103 parte e interesat de aspectul de <a href=\"https:\/\/www.researchgate.net\/publication\/303777307_Reflections_on_the_economic_aspects_of_multilingualism_in_Transylvania\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">dreptate social\u0103 (distributiv\u0103) a problemei<\/a>.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Cum se poate cuantifica dezavantajul lingvistic al unei comunit\u0103\u021bi minoritare? Care sunt costurile pentru un copil maghiar din Transilvania s\u0103 \u00eenve\u021be limba rom\u00e2n\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een momentul c\u00e2nd devine participant activ \u00een via\u021ba economic\u0103 din Rom\u00e2nia?<\/strong><\/p>\n<p>Costurile integr\u0103rii sociale (doar la nivelul s\u0103 ne \u00een\u021belegem \u00een situa\u021bii de zi cu zi) sunt asimetrice; cheltuielile pentru \u00eenv\u0103\u021barea limbii comune sunt suportate \u00een mai mare parte de c\u0103tre minorit\u0103\u021bi. Elevii, dac\u0103 urmeaz\u0103 \u0219i liceul, \u00eenva\u021b\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 timp de 12 ani. Calcul\u00e2nd \u00een medie 4 ore de curs \u0219i 3 ore de preg\u0103tire acas\u0103, pornind de la s\u0103pt\u0103m\u00e2na de lucru de 40 de ore, ajungem la suma c\u0103 din acei 12 ani 1,5 sunt petrecu\u021bi cu \u00eenv\u0103\u021barea limbii rom\u00e2ne. Vorbim despre valori medii, dar 8-10% dintre liceeni iau \u0219i medita\u021bii, iar costul acestora nu este doar timpul investit, ci \u0219i pre\u021bul \u00een bani.<\/p>\n<p>Se poate argumenta aici cu faptul c\u0103 elevii maghiari vor avea un avantaj pentru c\u0103 ajung s\u0103 cunoasc\u0103 o limb\u0103 \u00een plus. Acest avantaj \u00eens\u0103 nu este pe m\u0103sura eforturilor depuse pentru a egala dezavantajul produs de competen\u021ba insuficient\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103, deoarece valoarea de pia\u021b\u0103 a limbii maghiare este considerabil mai mic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u0219i se afl\u0103 \u00een continu\u0103 sc\u0103dere.<\/p>\n<p>Dac\u0103 multilingvismul ar fi oarecum normalizat\u0103, cum \u00ee\u0219i doresc unele organiza\u021bii civice cum ar fi <a href=\"https:\/\/www.facebook.com\/notes\/igen-tess%C3%A9k\/faq-da-pofti%C5%A3i\/515646331824125\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\"><em>Igen-Tess\u00e9k\/Da Pofti\u021bi<\/em><\/a> din Cluj, adic\u0103 actorii economici ar treace la servicii bilingve (s\u0103 aib\u0103 reclame \u0219i serviciu clien\u021bi \u00een limba maghiar\u0103, \u00een firm\u0103 s\u0103 fie mereu un angajat care cunoa\u0219te limba maghiar\u0103), ei ar fi nevoi\u021bi s\u0103 caute angaja\u021bi care vorbesc maghiar\u0103, iar valoarea de pia\u021b\u0103 a limbii maghiare ar cre\u0219te indirect.<\/p>\n<p><strong>Oare se poate atinge acest obiectiv cu mijloace civice, din partea consumatorilor, sau se poate realiza eficient doar prin politici publice?<\/strong><\/p>\n<p>Consider c\u0103 ini\u021biative de tip bottom-up pot avea doar un succes par\u021bial. Unde autorit\u0103\u021bile nu impun reguli \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103, este extrem de greu s\u0103 sus\u021bii simetria limbilor. Asta spun \u0219i al\u021bi speciali\u0219ti din domeniul economiei limbii, de exemplu Bengt-Arne Wickstr\u00f6m, care demonstreaz\u0103 prin modele formale c\u0103 pentru majoritatea firmelor nu este benefic s\u0103 investeasc\u0103 \u00een practica bilingv\u0103. Pentru garantarea drept\u0103\u021bii distributive este necesar\u0103 interven\u021bia statului.<\/p>\n<blockquote><p>Bilingvizarea este important\u0103 pentru un minoritar nu numai pentru c\u0103 \u00eei ofer\u0103 o senza\u021bie de confort, de exemplu c\u00e2nd intr\u0103 \u00eentr-un magazin \u0219i vede c\u0103 limba sa matern\u0103 face parte din peisajul lingvistic, ci \u0219i pentru c\u0103 aceste procese genereaz\u0103 \u00een mod indirect locuri de munc\u0103 pentru vorbitorii de maghiar\u0103, iar cuno\u0219tin\u021bele lor vor fi apreciate \u0219i valorificate pe pia\u021ba muncii. Aceste efecte mai pu\u021bin vizibile mi se par mai importante dec\u00e2t modificarea peisajului lingvistic \u00een sine.<\/p><\/blockquote>\n<p><strong><em>Costurile \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii limbii str\u0103ine<\/em><\/strong> sunt relativ simplu de cuantificat, dar acesta este doar o parte din dezavantaj, una foarte vizibil\u0103. \u00cen Elve\u021bia Francois Grin a ar\u0103tat c\u0103 aici costurile educa\u021biei multilingve se afl\u0103 sub 1% din PIB, ceea ce nu este o sum\u0103 mare dac\u0103 lu\u0103m \u00een considerare avantajele ei.<\/p>\n<p>\u00cen Qu\u00e9bec costurile bilingviz\u0103rii sunt u\u0219or de monitorizat: punerea \u00een practic\u0103 a chartei lingvistice care reglementeaz\u0103 utilizarea limbii franceze a costat \u00een anii \u201890 \u00eentre 0,28% \u0219i 0,48% din PIB. \u00cen aceast\u0103 sum\u0103 nu intr\u0103 doar costurile educa\u021biei, ci \u0219i bilingvizarea comunic\u0103rii \u00een institu\u021biile publice, cum ar fi prim\u0103riile, tribunalele, totul. Este simplu de monitorizat c\u00e2t au costat, deoarece \u00een Qu\u00e9bec s-au alocat ni\u0219te fonduri \u00een special pentru bilingvizare, \u0219i se poate urm\u0103ri c\u00e2\u021bi bani au primit din aceste fonduri autorit\u0103\u021bile locale sau ONG-urile care au aplicat pentru ob\u021binerea lor.<\/p>\n<figure id=\"attachment_28734\" aria-describedby=\"caption-attachment-28734\" style=\"width: 900px\" class=\"wp-caption alignnone\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-full wp-image-28734\" src=\"https:\/\/atlatszo.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/01\/karacsonyivasar-magyar-angol-felirat.jpg\" alt=\"T\u00e2rgul de Cr\u0103ciun Cluj-Napoca\" width=\"900\" height=\"530\" srcset=\"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/wp-content\/uploads\/2020\/01\/karacsonyivasar-magyar-angol-felirat.jpg 900w, https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/wp-content\/uploads\/2020\/01\/karacsonyivasar-magyar-angol-felirat-300x177.jpg 300w, https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/wp-content\/uploads\/2020\/01\/karacsonyivasar-magyar-angol-felirat-768x452.jpg 768w, https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/wp-content\/uploads\/2020\/01\/karacsonyivasar-magyar-angol-felirat-750x442.jpg 750w\" sizes=\"(max-width: 900px) 100vw, 900px\" \/><figcaption id=\"caption-attachment-28734\" class=\"wp-caption-text\">Multilingvism \u00een T\u00e2rgul de Cr\u0103ciun Cluj-Napoca, 2019: t\u0103bli\u021be montate dup\u0103 o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de la deschidere, pe spatele por\u021bii, salut\u00e2nd pe cei care pleac\u0103. Foto: T\u00fcnde Szab\u00f3<\/figcaption><\/figure>\n<p>Este nedrept c\u0103, \u00een Rom\u00e2nia, o parte semnificativ\u0103 din finan\u021barea bilingvismului este aruncat asupra prim\u0103riilor prin legereduc\u00e2nd astfel bugetul localit\u0103\u021bilor cu majoritate maghiar\u0103, l\u0103ud\u00e2ndu-se totodat\u0103 c\u0103 \u00een abordarea problemelor minorit\u0103\u021bilor Rom\u00e2nia este un model de urmat.<\/p>\n<p>\u00centr-un alt proiect de cercetare \u00een cadrul Institutului pentru <a href=\"http:\/\/www.ispmn.gov.ro\/page\/despre-institut\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">Studierea Problemelor Minorit\u0103\u021bilor Na\u021bionale<\/a> \u00eencerc\u0103m s\u0103 estim\u0103m prin chestionare \u0219i interviuri <strong><em>c\u00e2t ar costa bilingvizarea pentru autorit\u0103\u021bile locale din Transilvania<\/em><\/strong>. Aici am inclus toate costurile posibile, \u00eencep\u00e2nd cu pre\u021bul unor pl\u0103ci stradale bilingve, p\u00e2n\u0103 la instalarea cabinelor \u0219i c\u0103\u0219tilor pentru interpretariat, salariul traduc\u0103torilor, sau cheltuielile \u0219i timpul investit de juri\u0219ti \u00een procesele legate de drepturile lingvistice.<\/p>\n<p>Traducerea tuturor documentelor, afi\u0219area informa\u021biilor \u00een dou\u0103 limbi reprezint\u0103 investi\u021bii suplimentare pentru prim\u0103rii \u2013 la fel cum \u00eenv\u0103\u021barea limbii rom\u00e2ne la \u0219coal\u0103 este un efort \u00een plus la nivel individual \u2013, dar din bugetul central nu se aloc\u0103 fonduri suplimentare pentru aceste lucruri. Scopul cercet\u0103rii noastre este s\u0103 evalueze costurile bilingviz\u0103rii \u00een func\u021bie de dimensiunile localit\u0103\u021bii respective \u0219i de propor\u021bia popula\u021biei de etnie maghiar\u0103.<\/p>\n<p>Putem vedea un alt dezavantaj economic \u00een faptul c\u0103 <strong><em>pia\u021ba produselor lingvistice este mai mic\u0103<\/em><\/strong>. Vorbim despre pia\u021ba culturii: cererea pentru c\u0103r\u021bi \u0219i reviste scrise \u00een limba maghiar\u0103 este mai redus\u0103, \u00een timp ce unui copil maghiar trebuie s\u0103-i cump\u0103r\u0103m \u0219i c\u0103r\u021bile sau produsele multimedia \u00een limba rom\u00e2n\u0103. De asemenea, costurile traducerii documentelor care sunt necesare pentru a se afirma sunt suportate tot de minoritate: este obligatoriu traducerea documentelor \u00een rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n<p><strong><em>Dezavantajul retoric<\/em><\/strong> este extrem de dificil de cuantificat, dar foarte important. El provine din faptul c\u0103 sunt pu\u021bini maghiari care vorbesc perfect limba rom\u00e2n\u0103. Prin urmare, majoritatea maghiarilor au un dezavantaj fa\u021b\u0103 de vorbitorii nativi \u00een situa\u021bii \u00een care trebuie s\u0103 te exprimi, s\u0103 argumentezi, cum ar fi o \u0219edin\u021b\u0103 de exemplu. Este un domeniu interesant de cercetare cuantificarea acestui dezavantaj: de exemplu \u00een procesele verbale ale consiliilor locale mixte c\u00e2te interven\u021bii au avut loc din partea vorbitorilor de maghiar\u0103, \u0219i ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu propunerile, comentariile lor? Achizi\u021bionarea unei aparaturi de interpretare deci nu are doar o semnifica\u021bie simbolic\u0103.<\/p>\n<p>Reiese \u0219i din ni\u0219te situa\u021bii banale c\u0103 <strong><em>minoritatea suport\u0103 o parte mai mare din cheltuielile integr\u0103rii<\/em><\/strong>. Faptul c\u0103 ne \u00eensu\u0219im limba rom\u00e2n\u0103 la un anumit nivel ne permite s\u0103 ac\u021bion\u0103m \u00een mod independent. De exemplu, nu avem nevoie de cineva care s\u0103 stea tot timpul l\u00e2ng\u0103 noi ca s\u0103 ne traduc\u0103. Dac\u0103 cineva a c\u0103l\u0103torit \u00eentr-o \u021bar\u0103 a c\u0103rei limb\u0103 oficial\u0103 nu-i era cunoscut\u0103, poate s\u0103-\u0219i imagineze cum e s\u0103 intri \u00eentr-un magazin \u0219i s\u0103 nu \u00een\u021belegi nimic din informa\u021biile scrise, deci trebuie s\u0103 rogi pe cineva s\u0103-\u021bi traduc\u0103 \u2013 \u00een timp ce economia se bazeaz\u0103 pe realizarea a c\u00e2t mai multor tranzac\u021bii \u00een cel mai scurt timp posibil.<\/p>\n<p>Am avut experin\u021be revelative despre <strong><em>importan\u021ba unei limbi comune pentru ca economia s\u0103 func\u021bioneze<\/em><\/strong> \u00een Benin, o \u021bar\u0103 din vestul Africii, unde se vorbesc 47 de limbi, iar locuitorii de multe ori nu se \u00een\u021beleg \u00eentre ei. De aceea, este extrem de greu s\u0103 realizeze chiar \u0219i ni\u0219te tranzac\u021bii elementare. \u00cen pia\u021b\u0103 oamenii comunic\u0103 frecvent prin gesturi, \u0219i \u00een plus au \u0219i tradi\u021bia negocierii. Franceza este vorbit\u0103 de 15% din cet\u0103\u021beni. Cea mai vorbit\u0103 limb\u0103 este limba fon, dar fonii nu alc\u0103tuiesc o majoritate absolut\u0103, 30% din popula\u021bie folose\u0219te aceast\u0103 limb\u0103.<\/p>\n<p><strong>Rezultatele voastre confirm\u0103 sau contrazic opinia \u2013 rostit\u0103 mai degrab\u0103 cu inten\u021bie provocativ\u0103 \u2013 c\u0103 \u00een Secuime nu este posibil\u0103 folosirea limbii rom\u00e2ne tocmai \u00een situa\u021bii legate de cump\u0103r\u0103turile zilnice?<\/strong><\/p>\n<p>Cercetarea noastr\u0103 nu confirm\u0103 aceast\u0103 opinie. Nu cunosc niciun p\u0103rinte care \u0219i-ar boicota inten\u021bionat copilul \u00een \u00eenv\u0103\u021barea limbii rom\u00e2ne, doar nu vrea nimeni r\u0103u propriului copil. Cu toate acestea, pot exista \u0219i cazuri extreme.<\/p>\n<p>Aceste situa\u021bii au cel pu\u021bin dou\u0103 laturi. Pe de o parte ne putem \u00eentreba: oare de ce crede un etnic rom\u00e2n care nu a fost niciodat\u0103 \u00een Secuime c\u0103 asta ar fi o practic\u0103 zilnic\u0103 acolo \u2013 ar merita s\u0103 analiz\u0103m psihologia social\u0103 a situa\u021biei, dar asta nu \u021bine de domeniul meu. Pe de alt\u0103 parte: de ce se tem secuii s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00een rom\u00e2n\u0103 la nivelul la care \u0219tiu? Ideologiile de limbaj pe care elevul maghiar le interiorizeaz\u0103 cel t\u00e2rziu \u00een \u0219coala primar\u0103 joac\u0103 un rol esen\u021bial \u00een acest sens, adic\u0103 ceea ce spune el trebuie s\u0103 fie gramatical corect. Din acel moment are \u0219anse bune s\u0103 vad\u0103 \u201epoli\u021bie de limbaj\u201d chiar \u0219i acolo unde nu exist\u0103, \u00een situa\u021biile \u00een care gre\u0219elile lui sunt corectate cu bun\u0103 inten\u021bie.<\/p>\n<p>Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u201epoli\u021bia de limbaj\u201d nu exist\u0103, ci c\u0103 este perceput\u0103 ca fiind mai frecvent\u0103 \u0219i acest lucru duce la un fel de autocenzur\u0103, s\u0103foloseasc\u0103 mai rar limba rom\u00e2n\u0103, evit\u00e2nd uneori \u00een mod deliberat situa\u021biile interactive. Un manager de restaurant din Covasna s-a pl\u00e2ns c\u0103 osp\u0103tarii s-au refugiat in buc\u0103t\u0103rie dac\u0103 intra un oaspete rom\u00e2n \u00een restaurant. Rom\u00e2nul ar putea crede c\u0103 nu vor s\u0103-l serveasc\u0103 din rea inten\u021bie. Dar asta este un fenomen \u0219i mai complicat despre care se poate vorbi ore \u00een \u0219ir.<\/p>\n<p>M-am lini\u0219tit c\u00e2nd am v\u0103zut c\u0103 <a href=\"https:\/\/www.libertatea.ro\/stiri\/decizia-cncd-in-cazul-de-discriminare-de-la-kaufland-odorheiu-secuiesc-1957985\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">scandalul cu micii din Kaufland s-a potolit<\/a>. Nici o parte nu s-a folosit de situa\u021bie pentru a provoca tensiune na\u021bionalist\u0103, emo\u021biile nu s-au dezl\u0103n\u021buit \u00een a\u0219a hal ca \u00een cazul <a href=\"https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=i8h2UixScJ0&amp;feature=emb_title\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">cimitirului militar din Valea Uzului<\/a>, de\u0219i situa\u021bia ar fi putut escala la fel.<\/p>\n<p><strong>La povestea din Kaufland era clar din start c\u0103 este vorba de un conflict generat artificial (\u201eclientul\u201d rom\u00e2n s-a dus la t\u00e2n\u0103ra angajat\u0103 maghiar\u0103 \u00eenainte de deschiderea standului, practic cu inten\u021bia s\u0103 o pun\u0103 \u00eentr-o situa\u021bie incomod\u0103), \u00een timp ce \u00een cazul din Valea Uzului vorbim despre emo\u021bii viscerale care s-au confruntat.<\/strong><\/p>\n<p>A\u0219a este, dar \u00een momentul respectiv m\u0103 g\u00e2ndeam c\u0103 acest caz se va umfla \u0219i va d\u0103una interac\u021biunilor cotidiene.<\/p>\n<p>Asimetria limbilor nu produce doar un dezavantaj economic; \u00een mod inevitabil, <strong><em>legitimeaz\u0103 dominan\u021ba majorit\u0103\u021bii<\/em><\/strong>. O resim\u021bim \u00een fiecare interac\u021biune verbal\u0103 \u00eentre rom\u00e2ni \u0219i maghiari, ne aminte\u0219te c\u0103 limba noastr\u0103 este de clasa a doua, \u0219i sparge paritatea respectului (parity of esteem). Aici m\u0103 refer la ideile lui Philippe van Parijs care nu abordeaz\u0103 problema pornind de la economia limbii, ci dinspre filosofia politic\u0103 \u0219i al drept\u0103\u021bii sociale, \u0219i ofer\u0103 argumente foarte solide \u00een favoarea bilingviz\u0103rii adev\u0103rate, c\u00e2nd \u0219i majoritatea \u00eenva\u021b\u0103 limba minorit\u0103\u021bii. Parijs sus\u021bine c\u0103 a\u0219a ceva se poate realiza doar \u00eentr-un regim lingvistic unde aceste reguli se impun pe un anumit teritoriu \u2013 ceva apropiat conceptului de autonomie teritorial\u0103 \u2013,eu am rezerve legate de asta.<\/p>\n<p>Pentru simetria lingvistic\u0103<strong><em> este suficient s\u0103 \u00een\u021belegem reciproc limba<\/em><\/strong>, nu este neap\u0103rat nevoie s-o \u0219i vorbim. \u00cen\u021belegerea este de ajuns pentru paritatea respectului, pentru a elimina \u201eplec\u0103ciunea de limb\u0103\u201d (linguistic bowing).<\/p>\n<p>Propunerea mea practic\u0103 pentru un \u00eenceput este c\u0103 limba maghiar\u0103 ar putea fi predat\u0103 gratuit rom\u00e2nilor care se intereseaz\u0103. Nu pot s\u0103 repet suficient de des \u00een prelegerile mele c\u0103 fondurile primite din Ungaria ar trebui distribuite \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 ajung\u0103 \u0219i pentru ni\u0219te cursuri gratuite de limba maghiar\u0103, cel pu\u021bin \u00een ora\u0219ele mai mari din Transilvania. S-ar putea \u00eenfiin\u021ba \u0219coli de limbi str\u0103ine, noi putem ajuta s\u0103 evalu\u0103m unde exist\u0103 cerere, interes, se poate dezvolta un marketing atractiv, etc.<\/p>\n<p><strong>Al\u0103turi de intensitatea contactului cu majoritatea \u0219i compozi\u021bia etnic\u0103 a popula\u021biei \u00een localitatea de domiciliu, un motiv al etnocentrismului economic este lipsa \u00eencrederii. Ai scris despre asta \u00eentr-un articol, ai putea s\u0103 dezvol\u021bi pu\u021bin ideea?<\/strong><\/p>\n<p>Am referit la un sondaj pentru Asocia\u021bia <em>Da, pofti\u021bi!<\/em> despre studen\u021bi la Cluj \u00een 2013, dar tendin\u021bele nu s-au schimbat de atunci. Unde lipse\u0219te \u00eencrederea, \u0219i institu\u021biile democra\u021biei nu func\u021bioneaz\u0103 bine, acolo oamenii se refugiaz\u0103 \u00een securitatea rela\u021biilor mai feudale: de rudenie, de limb\u0103, de etnie, de religie \u2013 deci aleg mai etnocentric.<\/p>\n<p>\u00cen rela\u021biile rom\u00e2no-maghiare, aceast\u0103 ne\u00eencredere general\u0103 este accentuat\u0103 de grani\u021ba lingvistic\u0103. \u00cens\u0103 competen\u021bele de limba rom\u00e2n\u0103 influen\u021beaz\u0103 alegerea indiferent de \u00eencredere. Cu c\u00e2t mai mult \u021bine un serviciu de domeniul personal, cu at\u00e2t mai important este s\u0103 \u00eel avem disponibil \u00een limba matern\u0103. M\u0103 refer la servicii medicale \u0219i financiare, fiindc\u0103 aici prin ne\u00een\u021belegeri risc\u0103m consecin\u021be severe: dac\u0103 nu suntem \u00een stare s\u0103 descriem exact ce simptome avem, vom primi un diagnostic gre\u0219it, sau la banc\u0103 vom accepta un credit care de fapt nu este avantajos pentru noi. G\u00e2ndirea pragmatic\u0103, dar \u0219i rezultatele sondajului men\u021bionat confirm\u0103 c\u0103<strong><em> nivelul cuno\u0219tin\u021belor de limba rom\u00e2n\u0103 influen\u021beaz\u0103 c\u00e2t de etnocentric este un individ<\/em><\/strong>.<\/p>\n<p>\u00cen studiul din 2013 privind consumul etnocentrist al studen\u021bilor din Cluj-Napoca, argumentele au conturat trei profiluri de opinie despre motivu prefer\u0103rii v\u00e2nz\u0103torului maghiar. Motiva\u021bia pragmatic\u0103 bazat\u0103 pe cunoa\u0219terea limbii a fost cea mai puternic\u0103: nu \u0219tiu suficient de bine rom\u00e2ne\u0219te, deci \u00eemi este mai confortabil s\u0103 cump\u0103r de la v\u00e2nz\u0103tor maghiar. Aceasta a fost urmat\u0103 de argumentul <strong><em>solidarit\u0103\u021bii cu v\u00e2nz\u0103torii maghiari<\/em><\/strong>, pe care \u00eel v\u0103d ca un fel de capital \u201ebonding\u201d \u0219i a venit la pachet cu o \u00eencredere mai mare \u00een calitatea produsului sau serviciului oferit de c\u0103tre maghiari. A treia parte a motiva\u021biilor nu este at\u00e2t de interesant\u0103: aleg un v\u00e2nz\u0103tor maghiar pentru c\u0103 e mai aproape &#8211; cazul studentului din Secuime unde nu exist\u0103 prea multe oferte rom\u00e2ne\u0219ti. Profilurile ace\u0219tia latente dovedesc c\u0103 studen\u021bii maghiari \u00een Cluj nu se comport\u0103 etnocentric din cauza unei reavoin\u021be viscerale sau al unui antagonism ireconciliabil, ci pe marginea unui pragmatism cotidian sau al solidarit\u0103\u021bii, coeziunii etnice.<\/p>\n<p>Cu toate c\u0103 nu am analizat separat, este foarte probabil c\u0103 acest lucru nu este diferit nici la popula\u021bia general\u0103. Mi se pare important s\u0103 men\u021bionez c\u0103 \u00een 2008 48% dintre participan\u021bii unui sondaj a spus c\u0103 \u00een cazul ofertelor de aceea\u0219i calitate \u0219i pre\u021b prefer\u0103 s\u0103 cumpere de la maghiari, \u00een 2012 a fost doar 41%. Ponderea consumatorului etnocentrist s-a redus \u00eentre altele \u0219i pentru c\u0103 \u00een 2008 am m\u0103surat ac\u021biuni ipotetice, adic\u0103 am formulat \u00eentreb\u0103ri de tipul <em>Ce a\u021bi face, dac\u0103&#8230;?<\/em>, iar \u00een 2012 i-am \u00eentrebat ce au f\u0103cut de fapt c\u00e2nd trebuiau s\u0103 ia o decizie.<\/p>\n<p>Consider c\u0103 etnocentrismul \u00een r\u00e2ndul consumatorilor nu s-a schimbat mult pe parcursul anilor, oferta \u00eens\u0103 a crescut. <strong><em>Pe pia\u021b\u0103 apar din ce \u00een ce mai multe produse \u0219i servicii dedicate maghiarilor<\/em><\/strong> (cum ar fi produsele regionale din m\u0103rcile Produs secuiesc, G\u00f3b\u00e9 term\u00e9k \u0219.a.). Pe o parte, produc\u0103torii \u0219i-au dat seama c\u0103 exist\u0103 cerere pentru a\u0219a ceva, pe de alt\u0103 parte, unele func\u021bioneaz\u0103 ca \u0219i marker cultural: berea <em>Igazi\/Tiltott Cs\u00edki S\u00f6r<\/em> este popular\u0103 \u00een Secuime, dar nu a reu\u0219it s\u0103 se lanseze cu succes pe alte pie\u021be. \u00cen aceast\u0103 regiune \u00eens\u0103 este mai mult dec\u00e2t un produs.<\/p>\n<p>\u00centreprinderile cu specific etnic au ap\u0103rut ca un r\u0103spuns natural la etnocentrismul consumatorilor. Nu a fost un proces dificil, mai ales c\u0103 regulementarea legate de folosirea limbilor pe pia\u021b\u0103 \u00een Rom\u00e2nia sunt flexibile. Statul nu interzice ca anun\u021burile, reclamele s\u0103 apar\u0103 \u00een maghiar\u0103, impune doar s\u0103 apar\u0103 \u0219i \u00een rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n<figure id=\"attachment_28744\" aria-describedby=\"caption-attachment-28744\" style=\"width: 900px\" class=\"wp-caption alignnone\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-full wp-image-28744\" src=\"https:\/\/atlatszo.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/01\/karacsonyivasar_magyarprogram.jpg\" alt=\"Bilingvism important la T\u00e2rgul de Cr\u0103ciun Cluj-Napoca\" width=\"900\" height=\"583\" srcset=\"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/wp-content\/uploads\/2020\/01\/karacsonyivasar_magyarprogram.jpg 900w, https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/wp-content\/uploads\/2020\/01\/karacsonyivasar_magyarprogram-300x194.jpg 300w, https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/wp-content\/uploads\/2020\/01\/karacsonyivasar_magyarprogram-768x497.jpg 768w, https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/wp-content\/uploads\/2020\/01\/karacsonyivasar_magyarprogram-750x486.jpg 750w\" sizes=\"(max-width: 900px) 100vw, 900px\" \/><figcaption id=\"caption-attachment-28744\" class=\"wp-caption-text\">Programul T\u00e2rgului de Cr\u0103ciun Cluj-Napoca afi\u0219at \u0219i \u00een maghiar\u0103. Foto: T\u00fcnde Szab\u00f3<\/figcaption><\/figure>\n<p>De aceea consider o ini\u021biativ\u0103 inteligent\u0103 ceea ce face Asocia\u021bia <em>Da, pofti\u021bi!<\/em> sau PPMT in campania sa <em>\u00cen maghiar\u0103 pentru banii mei<\/em>, pentru c\u0103 putem fi mai asertivi, proactivi pe pia\u021b\u0103, deoarece acolo nimic nu interzice utilizarea limbii maghiare. \u00cen calitate de consumatori, banii sunt la noi, se poate pune o presiune legitim\u0103 s\u0103 se fac\u0103 afi\u0219e bilingve, s\u0103 avem servicii clien\u021bi \u0219i \u00een maghiar\u0103. Pe pia\u021b\u0103 nu risc\u0103m nimic, spre deosebire de poli\u021bie sau spital, unde rela\u021biile de putere sunt mult mai asimetrice, terenul ne dezavantajeaz\u0103, \u0219i pot ap\u0103rea abuzuri de putere la asemenea repro\u0219uri.<\/p>\n<p>R\u0103sp\u00e2ndirea produselor etnice e facilitat \u0219i de faptul c\u0103 <strong><em>marketingul etnic devine din ce \u00een ce mai profesionist<\/em><\/strong>. Opinia intelectualilor despre aceste reclame este mai pu\u021bin relevant\u0103, dac\u0103 publicul larg poate fi convins de metafore secuie\u0219ti, de pove\u0219ti cu ur\u0219ii. Mai ales c\u00e2nd acestea sunt servite la pachet cu identitatea regional\u0103, cu o atitudineantiglobalist\u0103 \u0219i narative legate de alegerea s\u0103n\u0103toas\u0103. \u00centrebarea este, desigur, c\u00e2nd se vor s\u0103tura oamenii de aceste simboluri \u0219i dac\u0103 exper\u021bii vor putea inova.<\/p>\n<p>Prognoza mea este c\u0103 pia\u021ba acestor fel de \u00eentreprinderi se va mai dezvolta, mai ales dac\u0103 nivelul de trai \u0219i salariile vor cre\u0219te. Atunci oamenii din Secuime \u0219i-ar permite mai u\u0219or s\u0103 nu cumpere produsele de mas\u0103 mai ieftine din hipermarketuri, ci cele locale, dar mai scumpe. Tendin\u021ba exist\u0103 deja, doar banii lipsesc.<\/p>\n<p>B\u0103nuiesc c\u0103 \u0219i <strong><em>costul de marketing este mai sc\u0103zut \u00een cazul anun\u021burilor \u00een maghiar\u0103<\/em><\/strong>. Dup\u0103 cum a spus P\u00e9ter Polacsek la masa rotund\u0103, este suficient s\u0103 te adresezi consumatorilor maghiari \u00een limba lor matern\u0103, imediat devin aten\u021bi. Presupun c\u0103 \u00een regiunile cu popula\u021bie mixt\u0103 marketingul \u00een maghiar\u0103 este mai rentabil \u00een momentul de fa\u021b\u0103, fiindc\u0103 este \u00eenc\u0103 rar.<\/p>\n<p><strong>Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 veniturile generate de consumatorii atra\u0219i de acele reclame sunt mai mari dec\u00e2t costurile pentru traducere sau cheltuielile \u00een plus pentru r\u0103sp\u00e2ndirea reclamei?<\/strong><\/p>\n<p>Corect. Pentru a concepe o campanie reclam\u0103 eficient\u0103 \u00een rom\u00e2n\u0103, trebuie s\u0103-l segmentezi pe grupul \u021bint\u0103 dup\u0103 mai multe tr\u0103s\u0103turi. Mesajele trebuie formulate \u0219i canalele trebuie alese \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t reclama s\u0103 ajung\u0103 la to\u021bi. Pozi\u021bionarea, direc\u021bionarea, personalizarea mesajelor trebuie s\u0103 fie mai variate, deci cost\u0103 mai mult. Prin limb\u0103, consumatorii maghiari pot fi \u021binti\u021bi ca un singur grup, nu trebuie elaborate mesaje diferite pe grupuri \u021binte, ceea ce face procesul mai ieftin.<\/p>\n<p>De aceea \u00eendr\u0103znesc s\u0103 spun asta pentru c\u0103 etnocentrismul consumatorilor maghiari nu depinde de v\u00e2rst\u0103, sex, nivel de studii; to\u021bii se bucur\u0103 dac\u0103 cineva li se adreseaz\u0103 \u00een maghiar\u0103. Bine\u00een\u021beles cu c\u00e2t mai multe firme vor folosi limba maghiar\u0103 \u00een anun\u021buri, cu at\u00e2t mai pu\u021bin se va merita \u0219i va fi nevoie de mesaje specifice, de segmentarea grupului \u021bint\u0103.<\/p>\n<p><strong>Exist\u0103 etnocentrism \u0219i \u00een r\u00e2ndul consumatorilor rom\u00e2ni, sau dimpotriv\u0103? P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul secolului 20. a persistat stereotipul c\u0103 \u00een Transilvania muncitorii califica\u021bi maghiari sunt mai demni de \u00eencredere. Mai exist\u0103 acest stereotip sau a disp\u0103rut odat\u0103 cu emigrarea me\u0219te\u0219ugarilor?<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen statisticile de ocuparea for\u021bei de munc\u0103, muncitorii califica\u021bi maghiari sunt \u00een continuare suprareprezenta\u021bi, de\u0219i mul\u021bi dintre ei s-au pensionat, unii dintre ei au trecut \u00een agricultur\u0103 din cauza finan\u021b\u0103rii UE. Nu o pot demonstra cu date, dar mi se pare c\u0103 dup\u0103 schimbarea regimului \u0219i schimbarea de genera\u021bie rom\u00e2nii cred din ce \u00een ce mai pu\u021bin c\u0103 ar exista vreo diferen\u021b\u0103 \u00eentre expertiza \u0219i fiabilitatea muncitorului rom\u00e2n \u0219i maghiar.<\/p>\n<p>\u00cen sondajul discutat rom\u00e2nii \u00eens\u0103 nu au fost at\u00e2t de etnocentrici \u00een alegerile economice precum maghiarii. \u00cen 2012, aproape unul din patru responden\u021bi rom\u00e2ni au spus c\u0103 nu sunt indiferen\u021bi fa\u021b\u0103 de etnia persoanei care \u00eei ofer\u0103 un produs sau serviciu. \u00cen chestionarul rom\u00e2n din p\u0103cate nu am inclus \u00eentreb\u0103rile referitoare la motive.<\/p>\n<p><strong>Se poate m\u0103sura de ce merit\u0103 pentru un angajat s\u0103 c\u00e2\u0219tige cu c\u00e2teva sute de lei mai pu\u021bin, cu condi\u021bia s\u0103 poat\u0103 vorbi la locul de munc\u0103 \u00een maghiar\u0103, cum ai spus \u00een prelegerea ta? Ce compenseaz\u0103 dezavantajul economic care apare \u00een urma etnocentrismului de acest tip?<\/strong><\/p>\n<p>Am reu\u0219it s\u0103 confirm\u0103m existen\u021ba etnocentrismului la locul de munc\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00eentr-o cercetare din 2018. <em><strong>Locurile de munc\u0103 sunt mai omogene<\/strong><\/em>, mai maghiare dec\u00e2t ne-am imagina pe baza propor\u021biilor etnice din popula\u021bie. 19% dintre locuitorii Transilvaniei sunt de etnie maghiar\u0103, dar la locurile de munc\u0103 unde sunt prezen\u021bi, propor\u021bia lor este de 65%. Cea mai mare parte a acestei diferen\u021be este explicat\u0103 de distribu\u021bia teritorial\u0103 inegal\u0103 a maghiarilor, dar exist\u0103 \u0219i atunci c\u00e2nd compar\u0103m regiuni in func\u021bie de concentrarea etnic\u0103 a popula\u021biei.<\/p>\n<p>Datele au ar\u0103tat c\u0103 <em><strong>gradul de omogenitate etnic\u0103 la locul de munc\u0103 se leag\u0103 de un dezavantaj salarial<\/strong><\/em>, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd sunt \u021binute sub control to\u021bi ceilal\u021bi factori care influen\u021beaz\u0103 veniturile. Modelul arat\u0103 o diferen\u021b\u0103 medie de 300 de lei dac\u0103 cineva nu prea are colegi rom\u00e2ni, comparativ cu cineva care lucreaz\u0103 pe post similar, dar \u00eentr-un mediu complet rom\u00e2nesc.O schimbare de zece la sut\u0103 \u00een propor\u021bia etnic\u0103 a locului de munc\u0103 aduce o diferen\u021b\u0103 statistic\u0103 de 30 de lei. 300 de lei este o medie, diferen\u021ba real\u0103 este cuprins\u0103 \u00eentre 50 \u0219i 450 de lei.<\/p>\n<p>Repet c\u0103 am m\u0103surat pentru prima dat\u0103 omogenitatea la locul de munc\u0103 \u0219i \u2013 ca toate datele dintr-un chestionar \u2013 suma este doar o estimare cu o eroare de m\u0103surare suficient de mare, deoarece dintr-un e\u0219antion de 1000, doar 400 de persoane activi pe pia\u021ba de munc\u0103 ne-au r\u0103spuns la toate \u00eentreb\u0103rile. Prin urmare, aceste numere nu ar trebui mistificate ci verificate suplimentar.<\/p>\n<p>Mai multe articole de pres\u0103 au eviden\u021biat \u00een titlu diferen\u021ba aceasta \u0219i astfel semnifica\u021bia sa a devenit mult mai mare dec\u00e2t este \u00een realitate. \u00cen ultimul timp, suf\u0103r mult din cauza accentului dislocat de presa senza\u021bionalist\u0103, care consolideaz\u0103 o narativ\u0103 autovictimizant\u0103 a maghiarilor pe care eu o consider nes\u0103n\u0103toas\u0103.<\/p>\n<p><strong>Discursul de autovictimizare este at\u00e2t de r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00eenc\u00e2t a devenit un instrument de marketing \u00een m\u00e2na redactorilor \u0219i a politicienilor. Discursul economic folosit de tine poate schimba vreodat\u0103 inegalitatea privind costurile integr\u0103rii pe care acum le suport\u0103 comunitatea maghiar\u0103 \u00een grad mult mai ridicat? Oare aceast\u0103 investi\u021bie mai mare \u00een integrare se poate transforma la un moment dat \u00een avantaj, chiar dac\u0103 \u00een prezent este un dezavantaj?<\/strong><\/p>\n<p>Am re\u021bineri \u00een leg\u0103tur\u0103 cu asta, nu \u0219tiu \u00een ce m\u0103sur\u0103 s-ar putea realiza a\u0219a ceva \u00een Rom\u00e2nia. Unde \u00eencastrarea social\u0103 a diversit\u0103\u021bii este mai mare \u0219i este considerat\u0103 o valoare de c\u0103tre oameni, indiferent de etnie, acolo poate s\u0103 devin\u0103 capital politic \u0219i financiar. \u00cen majoritatea societ\u0103\u021bilor occidentale, diversitatea este o valoare. Unde \u00eens\u0103 nu prea exist\u0103 sensibilitate fa\u021b\u0103 de a\u0219a ceva, acolo este dificil convertirea diversit\u0103\u021bii \u00een avantaj pe pia\u021b\u0103. P\u00e2n\u0103 atunci r\u0103m\u00e2ne o no\u021biune goal\u0103, exact cum folose\u0219te prim\u0103ria Cluj-Napoca conceptul de multiculturalitate.<\/p>\n<p>De exemplu \u00een Wales limba galez\u0103 a fost revitalizat\u0103 printr-un proces de bilingvizare a mai multor ora\u0219e, astfel au dezvoltat \u0219i turismul \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 valorifice patrimoniul celtic, iar \u00een regiunile respective economia a crescut vizibil. Ar fi important s\u0103 ne g\u00e2ndim \u0219i noi la proiecte similare, cu toate c\u0103 aici se poate face mai pu\u021bin, suportul majorit\u0103\u021bii lipsind. Mai mult: Secuimea ca regiune turistic\u0103 aparte sufer\u0103 un boicot continuu \u00een Bucure\u0219ti.<\/p>\n<p><strong>Dar ar putea s\u0103 aib\u0103 impact politic: este un argument politic excelent pentru crearea sentimentului de acas\u0103. Cei mai mul\u021bi actori politici rom\u00e2ni \u00eei repro\u0219eaz\u0103 maghiarilor \u00eentr-o form\u0103 sau alta c\u0103 ei nu sunt suficient de loiali fa\u021b\u0103 de statul rom\u00e2n. \u00cens\u0103 dac\u0103 majoritatea ar schimba peisajul lingvistic \u00een localit\u0103\u021bile mixte \u00een a\u0219a fel s\u0103 recunoasc\u0103 prezen\u021ba comunit\u0103\u021bii maghiare, asta ar contribui la sentimentul de confort al localnicilor maghiari, ca apoi \u0219i ei s\u0103 se simt\u0103 acas\u0103, \u0219i presupun c\u0103 pe termen lung ar cre\u0219te \u0219i loialitatea lor. Cum consideri, c\u00e2t\u0103 putere persuasiv\u0103 au aceste argumente pentru politicienii rom\u00e2ni care decid despre buget de exemplu? Ar asigura bilingvizarea \u00een Transilvania din bugetul central?<\/strong><\/p>\n<p>Sunt de aceea\u0219i p\u0103rere cu tine, \u0219i mie mi se pare un argument foarte bun, este ceva logic, oricine \u00een\u021belege asta. De aceea nu \u00een\u021beleg de ce partidele politice maghiare nu-\u0219i bazeaz\u0103 mesajele pentru rom\u00e2ni \u00een primul r\u00e2nd pe aceste argumente, concentr\u00e2ndu-se pe sentimentul de confort, familiaritate, ar\u0103t\u00e2nd avantajele \u0219i dezavantajele m\u0103surabile? Simt o oarecare schimbare \u00eenspre pragmatism, dar nu este suficient,discursul acesta ar trebui consolidat, nu cel de resentiment, care ne duce \u00eenspre \u00eentoarcerea \u00een trecut cu memorii istorice antagoniste.<\/p>\n<p>Desigur, este u\u0219or s\u0103 vorbim de pe marginea terenului, dar nu sunt primul care spune c\u0103 este nevoie de o schimbare de discurs \u00eenspre rom\u00e2ni. <em><strong>Accentul pus pe etnie ar trebui pus pe limb\u0103<\/strong><\/em>, deoarece dezavantajele sunt mai bine m\u0103surabile, documentate \u0219i se poate \u00een\u021belege mai bine de ce e important pentru noi s\u0103 tr\u0103im \u00eentr-un mediu bilingv, de ce \u021binem la drepturile lingvistice.<\/p>\n<p>Dac\u0103 ne sim\u021bim acas\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u2013 iar cea mai important\u0103 parte a acestui lucru este confortul lingvistic \u2013, este bine pentru to\u021bi: for\u021ba de munc\u0103 nu mai pleac\u0103 din \u021bar\u0103, mai degrab\u0103 devine mai productiv\u0103 deoarece exist\u0103 senza\u021bia de confort. Dac\u0103 ne imagin\u0103m \u021bara ca pe o firm\u0103 unde angaja\u021bii se simt bine \u0219i lucreaz\u0103 cu drag \u2013 apoi ca pe una unde simt \u00een continuu c\u0103 cei din jurul lor \u00eei ignor\u0103 sau \u00eei privesc ca pe o povar\u0103. Aceste mesaje ar trebui s\u0103 le transmitem cu tact, dar mai intens, \u00eentr-un mod mai vizat \u0219i mai ingenios diferitelor grupuri: intelectualilor rom\u00e2ni, politicienilor din Bucure\u0219ti, oamenilor de r\u00e2nd din Transilvania \u0219i din Regat. Nu sunt adeptul acestei retorici neoliberale, dar cred c\u0103 func\u021bioneaz\u0103 mai bine dac\u0103 este vorba de sensibilizarea majorit\u0103\u021bii.<\/p>\n<p>Anterior a ap\u0103rut la UDMR ideea unui astfel de birou de comunicare \u0219i imagine, dar nu \u0219tiu dac\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 a fost realizat\u0103.<\/p>\n<p><strong>Presupun c\u0103 pe baza sondajelor interne, politicienilor maghiari li se pare c\u0103 merit\u0103 mai mult s\u0103 propage un discurs etnic combativ. Pot mobiliza mai mul\u021bi votan\u021bi cu mai pu\u021bin efort.<\/strong><\/p>\n<p>S-ar putea, dar eu nu am un contact at\u00e2t de str\u00e2ns cu via\u021ba politic\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 v\u0103d aceste mecanisme din interior.<\/p>\n<p><strong>Dac\u0103 peisajul lingvistic al unei localit\u0103\u021bi mixte reprezint\u0103 \u0219i astfel recunoa\u0219te comunitatea minoritar\u0103 care tr\u0103ie\u0219te acolo, care sunt consecin\u021bele? Membrii comunit\u0103\u021bii respective vor fi mai motiva\u021bi s\u0103 \u00eenve\u021be limba majoritar\u0103 cu mai mult entuziasm \u0219i implicare? Sau dimpotriv\u0103, nu vor considera o necesitate s\u0103 \u00eenve\u021be limba rom\u00e2n\u0103 dac\u0103 informa\u021biile relevante sunt oricum afi\u0219ate \u0219i \u00een maghiar\u0103.<\/strong><\/p>\n<p>Aici nu pot dec\u00e2t s\u0103 vorbesc ipotetic, dar cred c\u0103 o astfel de schimbare \u00een peisajul lingvistic ar ajuta mult la eliminarea frustr\u0103rii care provine din dezavantajul lingvistic. De aceea, asta ar cre\u0219te loialitatea fa\u021b\u0103 de stat \u0219i oamenii ar fi mai dispu\u0219i s\u0103 \u00eenve\u021be limba rom\u00e2n\u0103. Mi se pare c\u0103 prin acest proces <strong><em>\u0219ansele de enclavizare ar sc\u0103dea<\/em><\/strong>, nu ar cre\u0219te, pentru c\u0103 dup\u0103 p\u0103rerea mea oamenii sunt \u00een principiu binevoitori \u0219i apreciaz\u0103 mult dac\u0103 primesc aten\u021bie. Bilingvizarea cred c\u0103 ar stimula atitudini pozitive, esen\u021biale pentru o apropiere sincer\u0103 \u00eentre maghiari \u0219i rom\u00e2ni.<\/p>\n<p>Dar \u0219tim prea bine c\u0103 pentru a\u0219a ceva e nevoie de voin\u021ba ambelor p\u0103r\u021bi, \u0219i conteaz\u0103 \u0219i pozi\u021biile: e mai dificil ca minoritarii s\u0103 conving\u0103 pe majoritari, dec\u00e2t invers.<\/p>\n<p>Mai am un motiv s\u0103 cred c\u0103 atitudinea maghiarilor fa\u021b\u0103 de \u00eenv\u0103\u021barea limbii rom\u00e2ne s-ar schimba. Recent am lucrat la un proiect de cercetare despre liceeni \u00een chestionarul respectiv am inclus \u0219i \u00eentreb\u0103ri legate de psihologia limbajului: Cum se raporteaz\u0103 tinerii la diferite limbi? Care este motiva\u021bia lor pentru a \u00eenv\u0103\u021ba limba rom\u00e2n\u0103?<\/p>\n<p>Din r\u0103spunsuri reiese c\u0103 sunt foarte pu\u021bini cei c\u0103rora le place s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00een rom\u00e2n\u0103, majoritatea elevilor o \u00eenva\u021b\u0103 pentru c\u0103 sunt constr\u00e2n\u0219i s\u0103 o fac\u0103. \u00cen atitudinea lor fa\u021b\u0103 de limb\u0103 predomin\u0103 frica, \u00eencordarea, \u00een interac\u021biunele cu rom\u00e2ni resimt stresul examenelor.<\/p>\n<p><strong><em>\u00cenv\u0103\u021barea limbii rom\u00e2ne lanseaz\u0103 o spiral\u0103 negativ\u0103 \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput<\/em><\/strong>: standardul fiind \u00eentotdeauna la o \u00een\u0103l\u021bime de neatins, recompensele sunt ratate, nu aduc satisfac\u021bie \u0219i, cu asta, motiva\u021bia \u0219i performan\u021ba elevilor se deterioreaz\u0103. F\u0103r\u0103 rezultate \u0219i progres, elevii devin tot mai tensiona\u021bi, stresa\u021bi, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd iau bacul, dar au dificult\u0103\u021bi \u00een a formula dou\u0103 propozi\u021bii proprii \u00een limba rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n<p>Dac\u0103 asta ar putea fi schimbat, ca oamenii s\u0103 perceap\u0103 mediul rom\u00e2n ca un spa\u021biu mai sigur, cred c\u0103 \u0219i cuno\u0219tin\u021bele de rom\u00e2n\u0103 s-ar \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi imediat. Copiii ar avea experien\u021be pozitive legate de limba rom\u00e2n\u0103 \u00eenc\u0103 \u00eenainte s\u0103 apar\u0103 primele situa\u021bii de stres la gr\u0103dini\u021b\u0103 sau la \u0219coala primar\u0103.<\/p>\n<p><strong>Cuno\u0219ti studii, exist\u0103 sondaje despre deschiderea comunit\u0103\u021bii rom\u00e2ne fa\u021b\u0103 de un peisaj lingvistic multilingv care con\u021bine \u0219i limba maghiar\u0103?<\/strong><\/p>\n<p>Nu prea exist\u0103, \u0219i asta este \u0219i din cauza neglijen\u021bei noastre. \u00cen calitate de cercet\u0103tori tot tr\u0103im \u00een lumi paralele, \u0219i pentru noi este tot un efort s\u0103 dep\u0103\u0219im barierele lingvistice. \u021aine \u0219i de re\u021belele noastre profesionale \u0219i personale: noi, cercet\u0103torii sociali maghiari din Transilvania, avem mai multe contacte la Budapesta, deoarece lumea \u0219tiin\u021bific\u0103 maghiar\u0103 ne este mai accesibil\u0103 \u0219i este mai sensibil\u0103 fa\u021b\u0103 de problemele discutate. Mediul academic bucure\u0219tean nu prea \u00een\u021belege aceast\u0103 tematic\u0103, \u0219i mult timp nu au existat nici resurse suficiente pentru cercetare.<\/p>\n<figure id=\"attachment_28740\" aria-describedby=\"caption-attachment-28740\" style=\"width: 900px\" class=\"wp-caption alignnone\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-full wp-image-28740\" src=\"https:\/\/atlatszo.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/01\/tablak-vagott.jpg\" alt=\"Bilingvism la Cluj-Napoca\" width=\"900\" height=\"506\" srcset=\"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/wp-content\/uploads\/2020\/01\/tablak-vagott.jpg 900w, https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/wp-content\/uploads\/2020\/01\/tablak-vagott-300x169.jpg 300w, https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/wp-content\/uploads\/2020\/01\/tablak-vagott-768x432.jpg 768w, https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/wp-content\/uploads\/2020\/01\/tablak-vagott-750x422.jpg 750w\" sizes=\"(max-width: 900px) 100vw, 900px\" \/><figcaption id=\"caption-attachment-28740\" class=\"wp-caption-text\">T\u0103bli\u021be bilingve turistice la Cluj-Napoca care ignor\u0103 c\u0103 majoritatea turi\u0219tilor str\u0103ini \u00een ora\u0219 vin din Ungaria. Foto: T\u00fcnde Szab\u00f3<\/figcaption><\/figure>\n<p>Aici fac \u0219i autocritic\u0103, pentru c\u0103 vorbim despre capitalul de tip bridging, dar nici noi nu ne asum\u0103m acest efort s\u0103 construim poduri. C\u00e2nd voi finaliza proiectele mele actuale, am de g\u00e2nd serios s\u0103 construiesc mai multe rela\u021bii profesionale cu colegi rom\u00e2ni, cu toate c\u0103 pentru noi asta e un efort mai mare dec\u00e2t pentru ei. Noi trebuie s\u0103 ne deschidem \u00eenspre cercet\u0103tori rom\u00e2ni chiar dac\u0103 deschiderea aceasta face parte tot din asimetria men\u021bionat\u0103 anterior.<\/p>\n<p><strong>Chiar \u0219i copiii \u2013 care peste c\u00e2\u021biva ani vor intra pe pia\u021ba muncii \u2013 au re\u021belele lor \u00een func\u021bie de mediul lingvistic. Este corect\u0103 informa\u021bia c\u0103 \u00een Transilvania copiii maghiari au cuno\u0219tin\u021be de rom\u00e2n\u0103 din ce \u00een ce mai slabe?<\/strong><\/p>\n<p>A\u0219a este, se vede foarte clar din datele exprimate \u00een procente. La adul\u021bi nu este \u00eenc\u0103 un fenomen at\u00e2t de vizibil, fiindc\u0103 avem mai multe grupe de v\u00e2rst\u0103, dar la tineri se vede pe baza autoevalu\u0103rii. A\u0219 risca s\u0103 spun c\u0103 din aceast\u0103 cauz\u0103 <strong><em>ei \u00ee\u0219i subestimeaz\u0103 \u0219ansele de carier\u0103<\/em><\/strong> \u0219i \u00ee\u0219i fac planurile \u00een func\u021bie de aceste standarde sc\u0103zute. \u00cenc\u0103 \u00een 2010 m-am uitat peste chestionarele cu alumni UBB, \u0219i am v\u0103zut c\u0103 absolven\u021bii maghiari au fost mult subreprezenta\u021bi \u00een sfera concuren\u021bial\u0103.<\/p>\n<p>Ei s-au refugiat \u00een domenii unde se simt \u00een siguran\u021b\u0103 din punct de vedere lingvistic: \u00een administra\u021bie public\u0103, \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, cultur\u0103 \u2013 sau din start \u0219i-au ales specializarea la facultate pentru a ajunge acolo, s\u0103 lucreze \u00een institu\u021bii care sus\u021bin reproduc\u021bia cultural\u0103 minoritar\u0103. De atunci, s-au mai dezvoltat specializ\u0103rile \u00een limba maghiar\u0103 din domeniul tehnic, poate asta a mai \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit propor\u021biile, dar nu pot demonstra statistic.<\/p>\n<p>Revenind la omogenitatea etnic\u0103 a locurilor de munc\u0103: cercetarea din octombrie 2018 am completat-o cu interviuri f\u0103cute cu antreprenori maghiari, \u0219i aici am observat o tendin\u021b\u0103 dubl\u0103. Pe de o parte, ne confrunt\u0103m cu lipsa for\u021bei de munc\u0103, ceea ce \u00eei \u00eempinge pe angajatori spre eterogenitate: nu sunt \u00een pozi\u021bie de a alege dintre ingineri din Gala\u021bi sau din T\u00e2rgu Mure\u0219, numai s\u0103 vin\u0103 ingineri. Pe de alt\u0103 parte, \u021bin \u00een continuare s\u0103 angajeze maghiari dac\u0103 au op\u021biunea, deoarece coordonarea unei echipe lingvistic eterogen\u0103 este o provocare mai mare pentru manageri dec\u00e2t dac\u0103 to\u021bi angaja\u021bii ar vorbi maghiar\u0103.<\/p>\n<p>Este o provocare mai mare dec\u00e2t la o corpora\u021bie multina\u021bional\u0103 unde limbajul de lucru este engleza. <em><strong>\u00cen Transilvania limbile au o asimetrie nes\u0103n\u0103toas\u0103<\/strong><\/em>: rom\u00e2n\u0103 trebuie s\u0103 \u0219tii, maghiar\u0103 nu. Asta s-a fixat ca o pozi\u021bie hegemonic\u0103 at\u00e2t \u00een rom\u00e2ni c\u00e2t \u0219i \u00een maghiari, \u0219i produce tensiune. Unde engleza este lingua franca, nu apar aceste asimetrii, engleza fiind a doua limb\u0103 pentru fiecare. \u00cenv\u0103\u021barea ei necesit\u0103 investi\u021bie similar\u0103, folosirea ei nu deranjeaz\u0103 sim\u021bul de dreptate a nim\u0103nui \u0219i, \u00een consecin\u021b\u0103, nu apar nici tensiuni latente sau frustr\u0103ri care ar strica atmosfera de lucru.<\/p>\n<figure id=\"attachment_28747\" aria-describedby=\"caption-attachment-28747\" style=\"width: 900px\" class=\"wp-caption alignnone\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-full wp-image-28747\" src=\"https:\/\/atlatszo.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/01\/csatazsombor-kozonseggel.jpg\" alt=\"Zsombor Csata sociolog\" width=\"900\" height=\"700\" srcset=\"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/wp-content\/uploads\/2020\/01\/csatazsombor-kozonseggel.jpg 900w, https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/wp-content\/uploads\/2020\/01\/csatazsombor-kozonseggel-300x233.jpg 300w, https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/wp-content\/uploads\/2020\/01\/csatazsombor-kozonseggel-768x597.jpg 768w, https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/wp-content\/uploads\/2020\/01\/csatazsombor-kozonseggel-750x583.jpg 750w\" sizes=\"(max-width: 900px) 100vw, 900px\" \/><figcaption id=\"caption-attachment-28747\" class=\"wp-caption-text\">Zsombor Csata \u021bin\u00e2nd o prelegere \u00een Spa\u021biul Comunitar KPlusz. Foto: Tam\u00e1s Bethlendi<\/figcaption><\/figure>\n<p>Dat fiind hegemonia institu\u021bionalizat\u0103 a limbii rom\u00e2ne, angaja\u021bii rom\u00e2ni se satur\u0103 u\u0219or de situa\u021bii nepl\u0103cute c\u00e2nd \u00een repetate r\u00e2nduri nu \u00een\u021beleg ce se vorbe\u0219te \u00een jurul lor, \u0219i pleac\u0103 mai u\u0219or la o alt\u0103 firm\u0103 dac\u0103 primesc o ofert\u0103 mai bun\u0103.<\/p>\n<p>Am impresia c\u0103 <strong><em>angajatorii se ocup\u0103 mai pu\u021bin de multilingvism dec\u00e2t ar fi nevoie<\/em><\/strong>. Din cauza asimetriilor lingvistice men\u021bionate, multilingvismul la locul de munc\u0103 e dificil de realizat, iar managerii nu au bune practici \u00een acest sens. De\u0219i merg la tot felul de workshopuri, pl\u0103tesc mult s\u0103 asculte un speaker motiva\u021bional \u00een Londra despre cum s\u0103 fie lideri buni. Cei de la resurse umane trateaz\u0103 acest subiect ca fiind un tabu. Astfel, greutatea psihologic\u0103 r\u0103m\u00e2ne pe umerii angajatului maghiar, care este solicitat s\u0103 vorbeasc\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i \u00een timpul pauzei, l\u00e2ng\u0103 ma\u0219ina de cafea.<\/p>\n<p>Am \u00eencredere c\u0103 acest lucru poate fi schimbat cu o preg\u0103tire potrivit\u0103. \u00cen urm\u0103torii ani, eu \u0219i colegii mei vom colabora cu speciali\u0219ti pentru a g\u0103si modalit\u0103\u021bi de institu\u021bionalizare a acestui tip de mediere lingvistic\u0103 \u0219i de a o introduce \u00een formarea speciali\u0219tilor HR. \u00cencerc\u0103m s\u0103-i convingem \u0219i pe colegii rom\u00e2ni s\u0103 sensibilizeze studen\u021bii lor pe aceast\u0103 tem\u0103. Acesta ar fi primul pas c\u0103tre abordarea acestor tipuri de tensiuni interetnice cotidiene la locul de munc\u0103 \u2013 unde ne petrecem cea mai mare parte a vie\u021bii.<\/p>\n<p><strong>Cum se procedeaz\u0103 \u00een alte regiuni europene, unde tr\u0103iesc comunit\u0103\u021bi de diferite etnii? Sau nici nu e nevoie de mediere lingvistic\u0103 acolo unde trecutul acestor comunit\u0103\u021bi nu este at\u00e2t de \u00eenc\u0103rcat de conflicte?<\/strong><\/p>\n<p>Cred c\u0103 este nevoie peste tot, necesit\u0103 doar un efort \u0219i resurse diferite. De exemplu, frontierele lingvistice sunt puternice \u00een Elve\u021bia, dar identitatea este elve\u021bian\u0103, \u00een acest sens Elve\u021bia este un caz foarte special. Ne avertizeaz\u0103 s\u0103 nu exager\u0103m nici teoria de groupness, dar nici economia limbii, deoarece aceasta din urm\u0103 poate duce la reduc\u021bionism economic. \u00cen Belgia societatea este foarte pilarizat\u0103,nici Qu\u00e9bec nu e scutit de tensiuni. Faptul c\u0103 vorbitorii de francez\u0103 prefer\u0103 s\u0103 aud\u0103 <em>Da, pofti\u021bi!<\/em> prima dat\u0103 \u00een francez\u0103, este perceput de vorbitorii de englez\u0103 ca o inten\u021bie de asimilare francofon\u0103.<\/p>\n<p>\u00cen acest domeniu avem mult de \u00eenv\u0103\u021bat \u0219i trebuie s\u0103 ne uit\u0103m mai atent la bunele practici din str\u0103in\u0103tate. O mare parte din literatura de specialitate se refer\u0103 la gestionarea diversit\u0103\u021bii culturale \u00een companiile multina\u021bionale unde \u00een diversitatea lingvistic\u0103 engleza este limba comun\u0103. Pentru termenul de c\u0103utare <em>the economy of multilingual workplace<\/em> majoritatea rezultatelor c\u0103ut\u0103rii sunt studii de acest fel.<\/p>\n<p><strong>Atunci probabil nu e cunoscut nici \u00een ce mediu este mai rentabil s\u0103 existe etnocentrism economic: acolo unde exist\u0103 conflicte vechi de secole, sau acolo unde tradi\u021bia este convie\u021buirea pa\u0219nic\u0103.<\/strong><\/p>\n<p>Este greu de r\u0103spuns, poate fi rentabil \u00een ambele situa\u021bii, dar poate fi \u0219i periculos, depinde de restul contextului. \u00cen cazul din urm\u0103 diversitatea se poate vinde ca ceva exotic, precum cultura maghiar\u0103 la <a href=\"https:\/\/www.facebook.com\/TargulOzosep\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">T\u00e2rgul Ozosep<\/a> din Bucure\u0219ti. Pornind de la principiul<em> in varietate voluptas<\/em>, acest t\u00e2rg este conceput pentru clasa de mijloc cu o stare financiar\u0103 bun\u0103 \u0219i o atitudine deschis\u0103, \u0219i \u00eei ofer\u0103 ni\u0219te produse al\u0103turi de stereotipuri asociate cu Secuimea, \u00eens\u0103 acestea sunt oarecum sterile, pentru a nu-i leza pe consumatorii capitalei \u00een termeni de identitate na\u021bional\u0103 \u0219i stim\u0103 de sine. V\u00e2nzarea culturii minoritare se poate extinde fiindc\u0103 cre\u0219te performativitatea \u00een consum: oamenii caut\u0103 nu numai produs, ci \u0219i experien\u021b\u0103.<\/p>\n<p>Unele servicii turistice sunt prezentate \u00een mod asem\u0103n\u0103tor. \u00cemi imaginez c\u0103 hotelul B\u00e1lv\u00e1nyos Resort, Castelul Daniel din V\u00e2rghi\u0219, Castelul familiei Mikes din Z\u0103bala are ca grup \u021bint\u0103 oamenii \u00eenst\u0103ri\u021bi, clasele mai \u00eenalte, \u0219i serviciile lor sunt pozi\u021bionate pe pia\u021b\u0103 prin exoticul diversit\u0103\u021bii \u2013 intensificat \u0219i de vizitele prin\u021bului Charles.<\/p>\n<p>A\u0219adar: unde diversitatea este o valoare \u00een sine \u0219i are o tradi\u021bie de secole, acolo se poate profita de ea. Unde enclavizarea sau pilarizarea e mai accentuat\u0103, acolo cel mult o rivalizare s\u0103n\u0103toas\u0103 are \u0219anse: s\u0103 cre\u0103m concuren\u021b\u0103 \u00eentre produsele \u0219i serviciile diferitelor culturi sau etnii.<\/p>\n<p><strong>Pentru concuren\u021b\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103 \u00eens\u0103 trebuie s\u0103 reducem asimetria lingvistic\u0103.<\/strong><\/p>\n<p>Da, deoarece dac\u0103 persist\u0103 asimetria limbilor, produsul cu o pia\u021b\u0103 mai mare va avea din start un avantaj. Dar \u00eenc\u0103 nu am studiat \u00een profunzime acest aspect.<\/p>\n<p>Am fost \u00eens\u0103 surprins c\u00e2t de pu\u021bine anun\u021buri se public\u0103 \u00een jude\u021bele Harghita \u0219i Covasna pe OLX. Poate c\u0103 pare doar un detaliu, dar ne spune mult despre perspectiva acestor oameni: nu e indiferent dac\u0103 anun\u021bul t\u0103u va fi citit de 600,000 de oameni sau de 19 milioane. Sunt convins c\u0103 ar putea vinde produsele la un pre\u021b mai bun dac\u0103 s-ar g\u00e2ndi la o pia\u021b\u0103 mai mare, cu un anun\u021b \u00een limba rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n<p>Probabil cu c\u00e2t e mai scump un produs, cu at\u00e2t mai mult vor \u00eencerca s\u0103-i fac\u0103 reclam\u0103 pe mai multe suprafe\u021be, nu se vor limita doar la <em>Sz\u00e9kely Hirdet\u0151<\/em>. Acum urmeaz\u0103 s\u0103 ne uit\u0103m pe sectoare (imobile, ma\u0219ini, bunuri de larg consum, servicii medicale \u0219i alte servicii personale) \u0219i s\u0103 vedem c\u00e2t de mari sunt diferen\u021bele, deci s\u0103 detaliem acest tip de etnocentrism.<\/p>\n<p>Eram nemul\u021bumit c\u0103 ne uit\u0103m mereu doar la inten\u021bii sau amintiri legate de faptul dac\u0103 a contat sau nu etnia v\u00e2nz\u0103torului la ultimele cump\u0103r\u0103turi. Acum big data vine \u00een ajutorul nostru: se vede clar c\u0103 limba determin\u0103 puternic func\u021bionarea anumitor pie\u021be \u0219i posibilit\u0103\u021bile juc\u0103torilor.<\/p>\n<p><strong>Are vreun rol c\u0103 tranzac\u021biile bazate pe mic\u0103 publicitate solicit\u0103 mai mult\u0103 comunicare informal\u0103? Poate secuilor \u00eei este fric\u0103 de a intra \u00een conversa\u021bie cu un oltean care vorbe\u0219te foarte repede?<\/strong><\/p>\n<p>Da, aceste frici pot fi prezente \u0219i pot influen\u021ba deciziile noastre de zi cu zi. A\u0219 risca s\u0103 spun c\u0103 \u00een microeconomia cotidian\u0103 limba este mult mai important\u0103 dec\u00e2t ne-am g\u00e2ndi.<\/p>\n<p>Sociologii discut\u0103 foarte mult c\u00e2t de plastice sunt barierele etnice, \u00een ce m\u0103sur\u0103 sunt tensiunile interetnice generate artificial. Na\u021biunile \u00een ce m\u0103sur\u0103 sunt comunit\u0103\u021bi imaginate, cum se creeaz\u0103 con\u0219tiin\u021ba grupului etnic: este un existent esen\u021bial sau doar o construc\u021bie fenomenologic\u0103 creat\u0103 intersubiectiv. Acolo unde etnia \u0219i limba coincid, ca \u00een cazul maghiarilor din Transilvania, <strong><em>limba este o linie de demarca\u021bie real\u0103, nu una imaginat\u0103<\/em><\/strong>, unde a vorbi sau a nu vorbi \u00een rom\u00e2n\u0103 nu este o chestiune de alegere, trebuie s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b limba ca s\u0103 pot vorbi. De aceea \u00eemi place abordarea economiei limbii.<\/p>\n<p>Brubaker \u0219i colegii lui \u00een<a href=\"https:\/\/press.princeton.edu\/books\/paperback\/9780691136226\/nationalist-politics-and-everyday-ethnicity-in-a-transylvanian-town\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\"> cartea lor despre Cluj<\/a> au un capitol \u00eentreg despre folosirea limbilor, unde men\u021bioneaz\u0103 asimetria, dar nu studiaz\u0103 dezavantajele lingvistice \u0219i aspectele lor economice.<\/p>\n<p><strong>Mi se pare c\u0103 acel stereotip liberal repetat unanim c\u0103 statul liberal este neutru din punct de vedere etnic \u0219i este \u00een stare s\u0103-i ofere drepturi egale tuturor comunit\u0103\u021bilor culturale, a \u00eenceput s\u0103 se descompune la sf\u00e2r\u0219itul secolului XX. Will Kymlicka scria deja atunci c\u0103 niciun stat nu este neutru din punct de vedere etnic, respectiv lingvistic, deoarece func\u021bionarea lui, birocra\u021bia se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00eentr-o limb\u0103 anume. Asta este valabil pentru Rom\u00e2nia cu at\u00e2t mai mult c\u0103 de 30 de ani \u021bine mor\u021bi\u0219 ca doar rom\u00e2na s\u0103 fie limba oficial\u0103 \u00een toate regiunile \u0219i institu\u021biile. La fel de tare s-a \u021binut clasica p\u0103rere c\u0103 \u00een economia bazat\u0103 pe meritocra\u021bie performan\u021ba este ceea ce conteaz\u0103, nu apartenen\u021ba la o etnie sau comunitate de vorbitori ai unei limbi, astfel acest sistem elimin\u0103 dezavantajul lingvistic. Oare aceast\u0103 opinie persist\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een \u0219tiin\u021bele sociale contemporane?<\/strong><\/p>\n<p>Nu elimin\u0103 dezavantajul, exist\u0103 de exemplu un minus salarial semnificativ. Diferen\u021ba dintre salariul unui maghiar care \u0219tie bine rom\u00e2ne\u0219te \u0219i al unuia care nu o vorbe\u0219te at\u00e2t de bine este aproximativ la fel de mare ca diferen\u021ba de salariu mediu dintre mediul urban \u0219i cel rural. Trebuie s\u0103 vorbim despre asta, este un fenomen invizibil fiindc\u0103 nu vorbim despre el.<\/p>\n<p>\u00cen primul num\u0103r din 2019 al revistei Regio a ap\u0103rut un articol de Philippe van Parijs. \u00cen acest text el discut\u0103 tocmai problematica drept\u0103\u021bii lingvistice. La fel ca Kymlicka, \u0219i el demonstreaz\u0103 c\u0103 p\u00e2n\u0103 nu se elimin\u0103 asimetria limbilor, multiculturalismul \u0219i diversitatea nu pot dep\u0103\u0219i statutul de slogan gol.<\/p>\n<p><strong>\u00cen Rom\u00e2nia a crescut diferen\u021ba salarial\u0103 dintre rom\u00e2ni \u0219i maghiari \u00een ultimii 10 ani?<\/strong><\/p>\n<p>Am \u00eenceput s\u0103 m\u0103 uit mai aprofundat la diferen\u021bele salariale pentru prima dat\u0103 \u00een 2012, c\u00e2nd Etnobarometrul a ar\u0103tat o diferen\u021b\u0103 de 15% dintre veniturile gospod\u0103riilor rom\u00e2ni \u0219i maghiari din Transilvania<\/p>\n<p>Am consultat datele ob\u021binute dintr-un e\u0219antion mai mare din <a href=\"https:\/\/ec.europa.eu\/eurostat\/web\/microdata\/european-union-labour-force-survey\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">European Union Labour Force Survey<\/a> unde nu se public\u0103 sume concrete, ci doar zecimi de venit. Asta arat\u0103 c\u0103 printre cei mai s\u0103raci 20% din Rom\u00e2nia \u00een 2008 se num\u0103rau 28% din maghiarii din Transilvania, iar \u00een 2012 33% dintre ei. Printre cei mai boga\u021bi 20% erau 12% maghiari, \u00een 2012 doar 9%. Datele EU-LFS se refer\u0103 exclusiv la salariul angaja\u021bilor, la venitul altor categorii (antreprenori, pensionari etc.) nu.<\/p>\n<p>Din statisticile regionale se poate deduce tot o diferen\u021b\u0103 de 15% \u00een ciuda faptei c\u0103 diferen\u021ba salarial\u0103 dintre rom\u00e2ni \u0219i maghiari probabil s-a mai redus \u00eentre timp deoarece salariile bugetarilor au crescut, iar maghiarii sunt suprareprezenta\u021bi printre bugetari. Dar asta este doar o ipotez\u0103.<\/p>\n<p><strong>Fondurile primite din Ungaria pentru dezvoltarea economiei vor influen\u021ba aceste diferen\u021be de venit?<\/strong><\/p>\n<p>Bun\u0103 \u00eentrebare, deocamdat\u0103 nu se \u0219tie. Aceste fonduri abia de au sosit, sumele finan\u021b\u0103rilor mai mici se cunosc, mul\u021bi au beneficiat de ele, despre asta putem face un studiu de impact doar peste c\u00e2\u021biva ani. Despre sumele mari nu exist\u0103 nici m\u0103car date, doar b\u00e2rfe, este imposibil de estimat ce efect vor avea ele.<\/p>\n<p>\u00cen Voivodina de exemplu, unde mul\u021bi bani au intrat \u00een agricultur\u0103, se vorbe\u0219te despre faptul c\u0103 aceste sume distorsioneaz\u0103 func\u021bionarea pie\u021belor: cei care prelucreaz\u0103 produsele fac contracte pe pre\u021buri mai mici cu persoanele \u0219i firmele care au primit finan\u021b\u0103ri pentru aparate \u0219i ma\u0219in\u0103rii. A\u0219adar, cei care nici nu au aplicat sau nu au acces la aceste fonduri, trebuie s\u0103 suporte un oarecare dezavantaj. Asta am auzit de la colegi, dar nu pot s\u0103 confirm, nici s\u0103 contrazic. Pe de alt\u0103 parte majoritatea programelor de finan\u021bare, indiferent de unde provin, au de obicei efecte de distorsionare a pie\u021bei.<\/p>\n<p>\u00cen Transilvania deocamdat\u0103 au ajuns mai pu\u021bini bani dec\u00e2t Voivodina. M-am bucurat c\u0103 se d\u0103 bani, \u0219i anume nu doar pentru renovarea \u0219colilor \u0219i a bisericilor, ci \u0219i pentru dezvoltarea economiei durabile. Dac\u0103 inten\u021bia este una sincer\u0103 \u0219i planificat\u0103 pe termen lung, asta ar putea fi o strategie bun\u0103, dar acum exist\u0103 prea multe secrete, ceea ce produce \u0219i ne\u00eencredere.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em>Celor care ar fi interesa\u021bi de mai multe detalii legate de tema multilingvismului, al bilingviz\u0103rii, al drept\u0103\u021bii lingvistice \u0219i practicile acestora, Zsombor Csata le recomand\u0103 <\/em><a href=\"https:\/\/www.mime-project.org\/vademecum\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">Vademecum<\/a><em>ul editat de ini\u021biativa numit\u0103 Mobilitate \u0219i deschidere \u00een Europa multilingv\u0103. Aici cercet\u0103tori \u0219i cadre didactice universitare sintetizeaz\u0103 cele mai importante no\u021biuni, rezultate de cercetare \u0219i bune practici.<\/em><\/p>\n<p>Traducere: <strong>Orsolya Andr\u00e1s<\/strong>.<\/p>\n<p>Articolul original:<\/p>\n<p>[irp posts=&#8221;28442&#8243; name=&#8221;Ahol kirakat a multikulti, ott a magyar nyelv piaci \u00e9rt\u00e9ke is alacsony&#8221;]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen Transilvania, comunitatea maghiar\u0103 \u0219i cea rom\u00e2n\u0103 nu frecventeaz\u0103 doar \u0219coli \u0219i baruri diferite, ci lucreaz\u0103 \u0219i \u00een firme diferite. Interviu cu Zsombor Csata, sociolog, despre r\u0103sp\u00e2ndirea economiei etnice \u0219i despre valoarea multilingvismului. Cum contribuie procesele de pe pia\u021b\u0103 la cre\u0219terea paralelismului etnic din Transilvania? Cum se poate m\u0103sura dezavantajul economic \u0219i social care provine [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":28760,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[25],"tags":[1636,1634,1628,1007,1640,1632,1631,1637,1635,1639,1638,1379,1629,1641,1630,1633,976],"ppma_author":[2990],"yoast_head":"<!-- This site is optimized with the Yoast SEO plugin v21.5 - https:\/\/yoast.com\/wordpress\/plugins\/seo\/ -->\n<title>Pia\u021ba nu readuce limba maghiar\u0103 \u00een spa\u021biul public, dimpotriv\u0103: contribuie la enclavizare - \u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/ro\/romana\/piata-nu-readuce-limba-maghiara-in-spatiul-public-dimpotriva-contribuie-la-enclavizare\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"ro_RO\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Pia\u021ba nu readuce limba maghiar\u0103 \u00een spa\u021biul public, dimpotriv\u0103: contribuie la enclavizare - \u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"\u00cen Transilvania, comunitatea maghiar\u0103 \u0219i cea rom\u00e2n\u0103 nu frecventeaz\u0103 doar \u0219coli \u0219i baruri diferite, ci lucreaz\u0103 \u0219i \u00een firme diferite. Interviu cu Zsombor Csata, sociolog, despre r\u0103sp\u00e2ndirea economiei etnice \u0219i despre valoarea multilingvismului. Cum contribuie procesele de pe pia\u021b\u0103 la cre\u0219terea paralelismului etnic din Transilvania? Cum se poate m\u0103sura dezavantajul economic \u0219i social care provine [&hellip;]\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/ro\/romana\/piata-nu-readuce-limba-maghiara-in-spatiul-public-dimpotriva-contribuie-la-enclavizare\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"\u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly\" \/>\n<meta property=\"article:publisher\" content=\"https:\/\/www.facebook.com\/atlatszoerdely\/\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2020-01-28T10:44:02+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2022-07-07T08:32:46+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/wp-content\/uploads\/2020\/01\/sztmihaly-vagott-1200x900-1.jpg\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:width\" content=\"1200\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:height\" content=\"900\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:type\" content=\"image\/jpeg\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"Szab\u00f3 T\u00fcnde\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:creator\" content=\"@erdely_atlatszo\" \/>\n<meta name=\"twitter:site\" content=\"@erdely_atlatszo\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Scris de\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"Szab\u00f3 T\u00fcnde\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Timp estimat pentru citire\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"41 de minute\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"Article\",\"@id\":\"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/ro\/romana\/piata-nu-readuce-limba-maghiara-in-spatiul-public-dimpotriva-contribuie-la-enclavizare\/#article\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/ro\/romana\/piata-nu-readuce-limba-maghiara-in-spatiul-public-dimpotriva-contribuie-la-enclavizare\/\"},\"author\":{\"name\":\"Szab\u00f3 T\u00fcnde\",\"@id\":\"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/#\/schema\/person\/b979c3838d8fa5d35da77f5eee127332\"},\"headline\":\"Pia\u021ba nu readuce limba maghiar\u0103 \u00een spa\u021biul public, dimpotriv\u0103: contribuie la enclavizare\",\"datePublished\":\"2020-01-28T10:44:02+00:00\",\"dateModified\":\"2022-07-07T08:32:46+00:00\",\"mainEntityOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/ro\/romana\/piata-nu-readuce-limba-maghiara-in-spatiul-public-dimpotriva-contribuie-la-enclavizare\/\"},\"wordCount\":8311,\"publisher\":{\"@id\":\"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/#organization\"},\"keywords\":[\"angajat\",\"asimetrie lingvistic\u0103\",\"bilingvism\",\"Cluj-Napoca\",\"Csata Zsombor\",\"dezavantaj economic\",\"economia de limb\u0103\",\"etnie\",\"firme\",\"limb\u0103 de lucru\",\"limba matern\u0103\",\"maghiari\",\"multilingvism\",\"PressHub\",\"rom\u00e2ni\",\"societate multietnic\u0103\",\"Transilvania\"],\"articleSection\":[\"Rom\u00e2n\u0103\"],\"inLanguage\":\"ro-RO\"},{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/ro\/romana\/piata-nu-readuce-limba-maghiara-in-spatiul-public-dimpotriva-contribuie-la-enclavizare\/\",\"url\":\"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/ro\/romana\/piata-nu-readuce-limba-maghiara-in-spatiul-public-dimpotriva-contribuie-la-enclavizare\/\",\"name\":\"Pia\u021ba nu readuce limba maghiar\u0103 \u00een spa\u021biul public, dimpotriv\u0103: contribuie la enclavizare - \u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/#website\"},\"datePublished\":\"2020-01-28T10:44:02+00:00\",\"dateModified\":\"2022-07-07T08:32:46+00:00\",\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/ro\/romana\/piata-nu-readuce-limba-maghiara-in-spatiul-public-dimpotriva-contribuie-la-enclavizare\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/ro\/romana\/piata-nu-readuce-limba-maghiara-in-spatiul-public-dimpotriva-contribuie-la-enclavizare\/\"]}]},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/ro\/romana\/piata-nu-readuce-limba-maghiara-in-spatiul-public-dimpotriva-contribuie-la-enclavizare\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/ro\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Pia\u021ba nu readuce limba maghiar\u0103 \u00een spa\u021biul public, dimpotriv\u0103: contribuie la enclavizare\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/#website\",\"url\":\"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/\",\"name\":\"\u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly\",\"description\":\"\u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly\",\"publisher\":{\"@id\":\"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/#organization\"},\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":\"required name=search_term_string\"}],\"inLanguage\":\"ro-RO\"},{\"@type\":\"Organization\",\"@id\":\"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/#organization\",\"name\":\"\u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly\",\"url\":\"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/\",\"logo\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/#\/schema\/logo\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/atlatszo.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/06\/logo-atlatszo.png\",\"contentUrl\":\"https:\/\/atlatszo.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/06\/logo-atlatszo.png\",\"width\":270,\"height\":104,\"caption\":\"\u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/#\/schema\/logo\/image\/\"},\"sameAs\":[\"https:\/\/www.facebook.com\/atlatszoerdely\/\",\"https:\/\/twitter.com\/erdely_atlatszo\",\"https:\/\/www.instagram.com\/atlatszo_erdely\/\",\"https:\/\/www.youtube.com\/channel\/UC6lunfqCrLA0aDAjt1--TKg\"]},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/#\/schema\/person\/b979c3838d8fa5d35da77f5eee127332\",\"name\":\"Szab\u00f3 T\u00fcnde\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/#\/schema\/person\/image\/7784dc04a9c99c6d497a075da49704ed\",\"url\":\"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/tunde.jpg\",\"contentUrl\":\"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/tunde.jpg\",\"caption\":\"Szab\u00f3 T\u00fcnde\"},\"description\":\"Szil\u00e1gynagyfaluban sz\u00fcletettem 1978-ban, jelenleg Kolozsv\u00e1ron \u00e9lek. 2008-ban bar\u00e1taimmal alap\u00edtottam a Manna.ro \u00e9lm\u00e9nyport\u00e1lt Bukarestben, amelyet 2009-t\u0151l Kolozsv\u00e1ron szerkesztett\u00fcnk. Annak megsz\u0171n\u00e9se ut\u00e1n, 2014-2019. k\u00f6z\u00f6tt a F\u0151t\u00e9r.ro szerkeszt\u0151jek\u00e9nt dolgoztam, az\u00f3ta az \u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly \u00fajs\u00e1g\u00edr\u00f3ja vagyok. 2025-ben a Bertha Challenge \u00f6szt\u00f6nd\u00edjasa vagyok.\",\"url\":\"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/ro\/author\/szabotunde\/\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Pia\u021ba nu readuce limba maghiar\u0103 \u00een spa\u021biul public, dimpotriv\u0103: contribuie la enclavizare - \u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/ro\/romana\/piata-nu-readuce-limba-maghiara-in-spatiul-public-dimpotriva-contribuie-la-enclavizare\/","og_locale":"ro_RO","og_type":"article","og_title":"Pia\u021ba nu readuce limba maghiar\u0103 \u00een spa\u021biul public, dimpotriv\u0103: contribuie la enclavizare - \u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly","og_description":"\u00cen Transilvania, comunitatea maghiar\u0103 \u0219i cea rom\u00e2n\u0103 nu frecventeaz\u0103 doar \u0219coli \u0219i baruri diferite, ci lucreaz\u0103 \u0219i \u00een firme diferite. Interviu cu Zsombor Csata, sociolog, despre r\u0103sp\u00e2ndirea economiei etnice \u0219i despre valoarea multilingvismului. Cum contribuie procesele de pe pia\u021b\u0103 la cre\u0219terea paralelismului etnic din Transilvania? Cum se poate m\u0103sura dezavantajul economic \u0219i social care provine [&hellip;]","og_url":"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/ro\/romana\/piata-nu-readuce-limba-maghiara-in-spatiul-public-dimpotriva-contribuie-la-enclavizare\/","og_site_name":"\u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly","article_publisher":"https:\/\/www.facebook.com\/atlatszoerdely\/","article_published_time":"2020-01-28T10:44:02+00:00","article_modified_time":"2022-07-07T08:32:46+00:00","og_image":[{"width":1200,"height":900,"url":"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/wp-content\/uploads\/2020\/01\/sztmihaly-vagott-1200x900-1.jpg","type":"image\/jpeg"}],"author":"Szab\u00f3 T\u00fcnde","twitter_card":"summary_large_image","twitter_creator":"@erdely_atlatszo","twitter_site":"@erdely_atlatszo","twitter_misc":{"Scris de":"Szab\u00f3 T\u00fcnde","Timp estimat pentru citire":"41 de minute"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"Article","@id":"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/ro\/romana\/piata-nu-readuce-limba-maghiara-in-spatiul-public-dimpotriva-contribuie-la-enclavizare\/#article","isPartOf":{"@id":"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/ro\/romana\/piata-nu-readuce-limba-maghiara-in-spatiul-public-dimpotriva-contribuie-la-enclavizare\/"},"author":{"name":"Szab\u00f3 T\u00fcnde","@id":"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/#\/schema\/person\/b979c3838d8fa5d35da77f5eee127332"},"headline":"Pia\u021ba nu readuce limba maghiar\u0103 \u00een spa\u021biul public, dimpotriv\u0103: contribuie la enclavizare","datePublished":"2020-01-28T10:44:02+00:00","dateModified":"2022-07-07T08:32:46+00:00","mainEntityOfPage":{"@id":"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/ro\/romana\/piata-nu-readuce-limba-maghiara-in-spatiul-public-dimpotriva-contribuie-la-enclavizare\/"},"wordCount":8311,"publisher":{"@id":"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/#organization"},"keywords":["angajat","asimetrie lingvistic\u0103","bilingvism","Cluj-Napoca","Csata Zsombor","dezavantaj economic","economia de limb\u0103","etnie","firme","limb\u0103 de lucru","limba matern\u0103","maghiari","multilingvism","PressHub","rom\u00e2ni","societate multietnic\u0103","Transilvania"],"articleSection":["Rom\u00e2n\u0103"],"inLanguage":"ro-RO"},{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/ro\/romana\/piata-nu-readuce-limba-maghiara-in-spatiul-public-dimpotriva-contribuie-la-enclavizare\/","url":"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/ro\/romana\/piata-nu-readuce-limba-maghiara-in-spatiul-public-dimpotriva-contribuie-la-enclavizare\/","name":"Pia\u021ba nu readuce limba maghiar\u0103 \u00een spa\u021biul public, dimpotriv\u0103: contribuie la enclavizare - \u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly","isPartOf":{"@id":"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/#website"},"datePublished":"2020-01-28T10:44:02+00:00","dateModified":"2022-07-07T08:32:46+00:00","breadcrumb":{"@id":"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/ro\/romana\/piata-nu-readuce-limba-maghiara-in-spatiul-public-dimpotriva-contribuie-la-enclavizare\/#breadcrumb"},"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/ro\/romana\/piata-nu-readuce-limba-maghiara-in-spatiul-public-dimpotriva-contribuie-la-enclavizare\/"]}]},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/ro\/romana\/piata-nu-readuce-limba-maghiara-in-spatiul-public-dimpotriva-contribuie-la-enclavizare\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/ro\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Pia\u021ba nu readuce limba maghiar\u0103 \u00een spa\u021biul public, dimpotriv\u0103: contribuie la enclavizare"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/#website","url":"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/","name":"\u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly","description":"\u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly","publisher":{"@id":"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/#organization"},"potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/?s={search_term_string}"},"query-input":"required name=search_term_string"}],"inLanguage":"ro-RO"},{"@type":"Organization","@id":"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/#organization","name":"\u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly","url":"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/","logo":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/#\/schema\/logo\/image\/","url":"https:\/\/atlatszo.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/06\/logo-atlatszo.png","contentUrl":"https:\/\/atlatszo.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/06\/logo-atlatszo.png","width":270,"height":104,"caption":"\u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly"},"image":{"@id":"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/#\/schema\/logo\/image\/"},"sameAs":["https:\/\/www.facebook.com\/atlatszoerdely\/","https:\/\/twitter.com\/erdely_atlatszo","https:\/\/www.instagram.com\/atlatszo_erdely\/","https:\/\/www.youtube.com\/channel\/UC6lunfqCrLA0aDAjt1--TKg"]},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/#\/schema\/person\/b979c3838d8fa5d35da77f5eee127332","name":"Szab\u00f3 T\u00fcnde","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/#\/schema\/person\/image\/7784dc04a9c99c6d497a075da49704ed","url":"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/tunde.jpg","contentUrl":"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/tunde.jpg","caption":"Szab\u00f3 T\u00fcnde"},"description":"Szil\u00e1gynagyfaluban sz\u00fcletettem 1978-ban, jelenleg Kolozsv\u00e1ron \u00e9lek. 2008-ban bar\u00e1taimmal alap\u00edtottam a Manna.ro \u00e9lm\u00e9nyport\u00e1lt Bukarestben, amelyet 2009-t\u0151l Kolozsv\u00e1ron szerkesztett\u00fcnk. Annak megsz\u0171n\u00e9se ut\u00e1n, 2014-2019. k\u00f6z\u00f6tt a F\u0151t\u00e9r.ro szerkeszt\u0151jek\u00e9nt dolgoztam, az\u00f3ta az \u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly \u00fajs\u00e1g\u00edr\u00f3ja vagyok. 2025-ben a Bertha Challenge \u00f6szt\u00f6nd\u00edjasa vagyok.","url":"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/ro\/author\/szabotunde\/"}]}},"authors":[{"term_id":2990,"user_id":15,"is_guest":0,"slug":"szabotunde","display_name":"Szab\u00f3 T\u00fcnde","avatar_url":{"url":"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/tunde.jpg","url2x":"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/tunde.jpg"},"user_url":"","last_name":"Szab\u00f3","first_name":"T\u00fcnde","description":"Szil\u00e1gynagyfaluban sz\u00fcletettem 1978-ban, jelenleg Kolozsv\u00e1ron \u00e9lek. 2008-ban bar\u00e1taimmal alap\u00edtottam a Manna.ro \u00e9lm\u00e9nyport\u00e1lt Bukarestben, amelyet 2009-t\u0151l Kolozsv\u00e1ron szerkesztett\u00fcnk. Annak megsz\u0171n\u00e9se ut\u00e1n, 2014-2019. k\u00f6z\u00f6tt a <a href=\"https:\/\/foter.ro\/\" target=\"_blank\">F\u0151t\u00e9r.ro<\/a> szerkeszt\u0151jek\u00e9nt dolgoztam, az\u00f3ta az \u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly \u00fajs\u00e1g\u00edr\u00f3ja vagyok.\r\n2025-ben a Bertha Challenge \u00f6szt\u00f6nd\u00edjasa vagyok."}],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28730"}],"collection":[{"href":"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=28730"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28730\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":39149,"href":"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28730\/revisions\/39149"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/28760"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=28730"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=28730"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=28730"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/ppma_author?post=28730"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}